10 locuri de văzut în Țara Hațegului

Țara Hațegului este una dintre cele mai frumoase regiuni din România, una care atrage turiștii atât prin frumusețea naturală impresionantă, generată de munții care înconjoară depresiunea Hațegului (Retezat, Țarcu, Poiana Ruscă, Șureanu) cât și de monumentele arhitectonice a căror vechime și însemnătate istorică marchează enorma importanță și extraordinarul potențial al acestei zone.

Aflată în partea de sud-vest a Transilvaniei, cu precădere în județul Hunedoara, Țara Hațegului e locul în care întâlnești cele mai vechi biserici de piatră din România, un grup de monumente medievale bine conservate, dar și parcuri și rezervații spectaculoase, precum Geoparcul Dinozaurilor, de la Sânpetru, locul în care au trăit ultimii dinozauri pitici de pe planetă. În cele ce urmează am selectat doar 10 dintre cele mai frumoase locuri de văzut în Țara Hațegului, ele fiind însă, cu siguranță, mult mai multe. Te invităm nu doar să citești despre aceste obiective turistice din Hațeg ci să le și vizitezi, după care să ne trimiți impresii. Ordinea e aleatorie.

10. Biserica Sfântul Nicolae din Densuș

Pentru noi, această bijuterie situată în satul Densuș este obiectivul turistic numărul unu din Hațeg. Și asta nu doar pentru că biserica Sf. Nicolae din Densuș este cel mai vechi edificiu religios românesc în care se țin slujbe ci pentru că efectiv frumusețea acestui loc are în ea ceva magic. Satul se află la 10 km de Hațeg, pe DN68, în direcția Caransebeș (se face dreapta la Totești).

Despre originile bisericii există mai multe supoziții. Se pare că inițial, aici a fost un mausoleu ridicat de romani în cinstea generalului Longinus Maximus, care a pierit în timpul luptelor contra dacilor. Alte surse vorbesc despre faptul existenței unui templu dacic, închinat lui Zamolxe, cu mult înainte de sosirea legiunilor romane. Iar descoperiri recente dezvăluie că biserica nu ar fi chiar atât de veche ci ar fi fost ridicată cândva în secolul 13. Cert e că forma actuală a bisericii de la Densuș (restaurată la începutul anilor 2000, prin contribuția Ambasadei Statelor Unite și a Ministerului Culturii) este nemaiîntâlnită.

Biserica pare ”îmbrăcată” în piatră șlefuită, la bază aflându-se coloane romane de susținere și bolovani verticali aduși de la Sarmizegetusa. Alături se află un cimitir iar preotul bisericii, în caz că îl prinzi prin preajmă, îți va povesti cu drag despre locul în care te afli. Un adânc sentiment de liniște și pace domnește în jurul Densușului, fapt ce transformă acest frumos obiectiv din Țara Hațegului într-unul de neocolit.

---

9. Rezervația de zimbri din Hațeg

Zimbrul – acest animal rar întâlnit în prezent dar care acum câteva sute de ani popula pădurile sălbatice ale Europei – și-a găsit locul în rezervația Slivuț-Hațeg încă din anul 1958, când aici au fost aduse două exemplare din Polonia, Podarek și Polonka, pe numele lor. Iar dacă zimbrii polonezi aveau nume care începeau cu litera P, s-a instituit tradiția ca exemplarele care urmau să populeze rezervația din Hațeg să primească nume care încep cu litera R. Prin urmare toți cei peste 50 de zimbri care s-au născut în România în ultimii 57 de ani au fost botezați cu nume rrrrromânești: Roman, Romina, Roxana, Romeo, Roșu, Rodica etc.

Rezervația are o suprafață de 50 de hectare și se află la marginea orașului Hațeg. Anul trecut în rezervație mai erau doar șase animale, celelalte fiind nimicite de boala limbii albastre (motiv pentru care rezervația a fost închisă o perioadă, intrând în carantină).

---

8. Sarmizegetusa Ulpia Traiana

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost capitala Daciei romane, fiind fondată de Terentius Scaurianus, primul guvernator al regiunii, între anii 108-110, cel care a dat orașului, practic, același nume cu cel al capitalei dacice (Sarmizegetusa Regia), aflate la cca 40 km distanță spre est, în munții Orăștiei.

Ulpia Traiana se întindea pe o suprafață de 40 ha și a devenit, în timp, principalul centru economic, politic, administrativ, militar și religios al provinciei romane Dacia. Orașul avea o populație de circa 25-30.000 locuitori, mulți dintre aceștia fiind veterani ai războaielor purtate prin aceste locuri.

Ruinele Ulpiei Traiana pot fi lesne vizitate, intrarea făcându-se chiar din DN68, din localitatea Sarmizegetusa, aflată la 16 km de orașul Hațeg. Amfiteatrul (care putea să găzduiască până la 5000 de oameni), thermele, palatul augustalilor, forul (centrul civic și politico-administrativ) și edificiile publice (băi, ateliere, etc) au fost scoase la iveală de către arheologi, alături de obiecte dacice care sunt găzduite de muzeul din apropiere.

Un loc ce respiră istoria antică a acestui popor dar care e pus în valoare turistică într-un mod bizar: ruinele fostului oraș se întind printre căpițe de fân și livezi ce aparțin localnicilor.

Situl istoric poate fi vizitat doar 9 luni pe an, între 1 martie și 30 noiembrie, prețul unui bilet fiind de 5 lei pentru adulți și 2 lei pentru studenți, elevi și pensionari.

---

7. Castelul Kendeffy

Aflat în localitatea Sântămăria Orlea, din județul Hunedoara, castelul Kendeffy a fost ridicat în anul 1782, pe locul unui fost conac, de către contele Elek Kendeffy, care făcea parte dintr-o veche familie nobiliară transilvăneană (cu origini în secolul 13). Inițial, castelul a fost construit în stil baroc dar contele Arpad Kendeffy, urmașul lui Elek, l-a transformat în stil neo-gotic odată cu renovarea din anii 1870-74.

Tot Arpad a fost cel care a amenajat un parc în stil englezesc, după moda timpului, dând locului un farmec romantic care avea să reziste mulți ani și care a făcut din castelul Kendeffy unul dintre cele mai frumoase obiective turistice ale Hațegului.

În 1946 castelul a fost naționalizat de comuniști, care l-au alungat pe Gabor Kendeffy, ultimul proprietar, iar multe dintre obiectele valoroase din interior au dispărut fără urmă. Cu toate acestea, el a fost transformat în hotel și a funcționat fără probleme vreme de câteva decenii, fiind foarte vizitat de către turiști.

După 1989 castelul a fost retrocedat unui urmaș al familiei de nobili, care a încercat să păstreze hotelul dar nu a avut posibilități financiare, nu l-a modernizat și a fost nevoit să-l închidă. În prezent, castelul Kendeffy se află într-o evidentă stare de degradare și nu poate fi vizitat ci doar privit din spatele gardurilor pe care atârnă o tristă și inutilă pancardă: ”Proprietate privată. Accesul interzis”.

Cu toate acestea, dacă aveți drum prin Sântămăria Orlea, recomandăm să vă opriți fie și pentru câteva minute pentru a admira un edificiu istoric de excepție, care în altă parte ar fi fost cu siguranță pus în lumină și apreciat la adevărata lui valoare.

Adresa: Sântamaria Orlea, str. Principala nr.110., jud. Hunedoara.

---

6. Mânăstirea Prislop

La 13 km de orașul Hațeg, în apropierea satului Silvașu de Sus, într-un cadru natural superb, înconjurat de dealuri, se află unul dintre cele mai populare locuri românești ale momentului. Mânăstirea Prislop a fost ctitorită de Nicodim de la Tismana (Sfântul Nicodim), între anii 1399-1405. Aceasta este versiunea oficială dar nu foarte sigură, atâta vreme cât a existat o singură mărturie prin care este consemnată prezența lui Nicodim în acele locuri. Mult mai concretă este menționarea Domniței Zamfira, fiica domnitorului Moise Vodă Basarab, care a refăcut-o din temelii în anul 1564.

În anii ce au urmat, informațiile despre soarta mânăstirii au continuat să fie rare. Se știe că aici s-a înființat o școală de învățături religioase pentru tinerii care urmau să devină preoți, apoi, din 1762, mânăstirea a intrat în mod bizar sub administrarea Bisericii Greco-Catolice, până în 1948, când a revenit în făgașul ortodox, starețul ei devenind părintele Arsenie Boca, care fusese desemnat de mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, să reînvie spiritul locului, așa cum o făcuse și la Sâmbăta de Sus, mânăstire distrusă în urma războiului.

Arsenie Boca, cel care, după ce Prislop a devenit mânăstire de maici, avea să rămână duhovnic (până în 1959 când a fost izolat de comuniști) și să-și lege definitiv numele de acest lăcaș de cult. Părintele Boca decedt la 28 noiembrie 1989 și a fost înmormântat în cimitirul mânăstirii Prislop care a devenit astfel un important loc de pelerinaj pentru credincioșii din întreaga țară.

Încearcă totuși să vizitezi mânăstirea Prislop în afara perioadelor aglomerate din punct de vedere religios, pentru a savura pe-ndelete farmecul locului.

---

5. Biserica de Colț

În satul Suseni al comunei Râu de Mori, pe o culme vizavi de ruinele cetății cu același nume, se află Biserica de Colț, un schit cu obște de călugări, construit între 1310-1315, care a aparținut, deopotrivă cu cetatea (care a inspirat scrierea Castelul din Carpați, a lui Jules Verne) familiei cnezilor Cândea. Având ca element reprezentativ excepțional turnul fortificat de piatră construit chiar deasupra altarului, biserica a fost inițial ridicată din piatră brută și ceea ce se poate vedea azi este doar o rămășiță a unui complex monahal mai vast.

Se pare că după secolul 16 biserica a fost părăsită și a rămas în paragină, apoi a fost transformată în grajd pentru animale de către conducătorii comuniști. După 1989, Episcopia Aradului a reînființat viața monahală de aici și edificiul a fost restaurat.

Pe stânca din fața bisericii, ruinele Cetății Colț (la care ajungi mergând vreme de jumătate de oră pe o potecă marcată, prin pădure) așteaptă vremuri mai bune, pentru a reveni la înfățișarea din secolul 16, atunci când a fost (re)construită de către familia Kendeffy, în scopuri de apărare. De reținut că nobilii Kendeffy erau, în fapt, cnejii din familia Cândea, care și-au schimbat numele în anul 1472 pentru a-și putea păstra proprietățile, în urma maghiarizării și a intrării Hațegului sub autonomie ungară.

---

4. Parcul Național Retezat

Munții Retezat, cu cele 20 de creste ale sale care depășesc 2000 metri înălțime (cel mai înalt, vârful Peleaga – 2509 m), cu lacurile glaciare, cu relieful impunător și peisajele unice, constituie una dintre cele mai frumoase zone montane ale României. Parcul Național, înființat în anul 1935 la inițiativa profesorului Alexandru Borza, are statut de arie naturală protejată, având o suprafață totală de circa 54.000 hectare.

Iubitorii de natură vor descoperi paradisul în această zonă unică în care sunt peste o mie de specii de plante (unele foarte rare) și o mulțime de animale sălbatice – capre negre, râși, mistreți, iepuri, lupi, urși, cerbi, căprioare, pisici sălbatice etc. Amatorii de trasee montane pot urca până la cel mai întins lac alpin din România – Lacul Bucura, aflat la înălțimea de 2041 m dar pot ajunge și la multe dintre celelalte 80 de lacuri (58 permanente) și tăuri alpine.

În comuna Sălașu de Sus se află un Centru de Vizitare, de unde poți afla mai multe informații despre traseele turistice din Retezat, starea drumurilor, flora, fauna și alte lucruri specifice zonei. Biletul de intrare în parc costă 10 lei iar cei care doresc să intre cu autoturismul pe drumul forestier de dincolo de bariera de la Gura Apei trebuie să plătească 7 lei.

---

3. Comuna Râu de Mori

Am putea spune că Râu de Mori e ”centrul” neoficial al Țării Hațegului, totodată una dintre cele mai interesante comune ale țării, situată într-o zonă superbă, la poalele Munților Retezat, pe locul în care au trăit printre ultimii dinozauri de pe planetă. Atestată documentar la 1365, Râu de Mori a fost locul de reședință al marii familii de cneji Cândea (mai târziu și-au schimbat numele în Kendeffy) care s-au remarcat prin luptele crâncene împotriva invaziei otomane. Comuna are în componență 11 sate dar și multe obiective turistice, între care Biserica de Colț, biserica din satul Ostrov (sec. 14), biserica din satul Clopotiva (1763), biserica din Suseni (sec. 14), Curtea nobiliară a Cândeștilor, rezervația Naturală Calcarele de la Fața Fetii.

Localizare: la 18 km de orașul Hațeg.

---

2. Biserica de piatră din Sântamaria Orlea

La sfârșitul secolului 13 (în jurul anului 1280), bravii cneji din familia Cândea au ridicat o biserică de piatră brută, în stil romano-gotic, una dintre cele mai vechi biserici din România. Inițial, biserica a servit unei comunități de catolici apoi a trecut în proprietatea creștinilor ortodocși, care aveau să o picteze în stil bizantin. În prezent, biserica aparține cultului reformat.

Foarte interesantă este pictura murală din interiorul bisericii, destul de bine conservată și relevată în mai multe straturi, cu scene din viața Fecioarei Maria, scena Înălțării Sfintei Cruci, imaginea Sfântului Ierarh Nicolae etc.

Biserica se află în satul Sântămaria Orlea, la mică distanță de vechiul castel Kendeffy.

---

1. Castelul Corvinilor

Nu e neapărat situat în Țara Hațegului, dar fiind în imediata apropiere, mai exact în municipiul Hunedoara, Castelul Corvinilor (sau Huniazilor) nu poate fi ocolit de cineva care scotocește zona în căutarea de obiective turistice de excepție. Și asta pentru că acest superb castel ridicat în secolul al 15-lea de către Iancu de Hunedoara, e o bijuterie arhitectonică mult apreciată de turiștii care-i trec anual pragul în număr din ce în ce mai mare.

Castelul Corvinilor, care se întinde pe o suprafață de 7000 mp și are 42 de încăperi, două terase și două poduri, a aparținut inițial lui Ioan de Hunedoara (cunoscut drept Iancu de Hunedoara), voievod al Transilvaniei între 1441 – 1456 și regent al Ungariei între 1446 – 1452, totodată mare luptător împotriva otomanilor. Fiul lui Iancu, Matei Corvin, a extins castelul, care în anul 1605 avea să treacă în proprietatea familiei Bethlen, care și-a adus, la rândul ei, propria contribuție arhitectonică renascentistă. De altfel, castelul Huniazilor prezintă o varietate de stiluri arhitectonice, care s-au concretizat inclusiv în prezența unor inovații interesante care i-au marcat atât viața militară cât și cea civilă, de-a lungul celor peste 500 de ani de existență.

După ce trec podul de lemn susținut de pilonii de piatră, înfipți în albia pârâului Zlasti, vizitatorii se vor bucura de turnul porții, de locul de gardă, de vatra de foc, apoi de închisoarea castelului, de Loggia Matia (unde se păstrează unica pictură laică în frescă din Transilvania), de capelă, de Camera de Aur, de camera domnițelor, Sala Dietei, terasa de artilerie, Sala Cavalerilor și celelalte încăperi, multe dintre ele realizate în stil gotic sau eclectic.

Tariful de intrare în Castelul Huniazilor este de 10 lei / adult și 5 lei / elev, student, pensionar.

Adresa: Strada Castelului, nr. 1-3, Hunedoara.

În concluzie, Țara Hațegului este o destinație turistică impresionantă, cu o istorie bogată și peisaje naturale spectaculoase. E un loc minunat, în care poți explora vestigiile unice ale culturii dacice, precum și castelele și mânăstirile medievale. De asemenea, regiunea oferă oportunități excelente pentru iubitorii de natură, cu numeroase trasee de drumeții și posibilitatea de a observa specii rare de animale și plante. Ia în calcul Țara Hațegului pentru următoarea ta vacanță în România!