Capitala Greciei este renumită pentru siturile sale istorice, muzeele minunate și reperele iconice. Vizităm acest oraș maiestuos pentru a experimenta istoria, cultura, arhitectura și gastronomia orașului, bucurându-ne de principalele obiective turistice din Atena, între care strălucesc, evident, celebrele Acropole, luate cu asalt de mii de turiști în fiecare zi.
Pleci într-o vacanță în Atena? Ai aici cele mai bune hoteluri din Atena!
Să nu uităm că Atena e cea mai veche capitală europeană (chiar dacă sunt voci care susțin că aceasta ar fi Lisabona), cu o istorie care începe din jurul anului 3000 î.Hr., odată cu prima așezare construită pe stânca Acropolis, formată la inițiativa regelui Tezeu, care a unit mai multe așezări din Attica într-un stat. Numită după zeița înțelepciunii, aleasă de locuitori drept protectoare a orașului (după ce a câștigat „bătălia” darurilor cu Poseidon, oferind localnicilor un măslin care s-a dovedit mai valoros decât izvorul de apă sărată oferit de zeul mărilor), Atena s-a dezvoltat exponențial de-a lungul secolelor, în principal datorită comerțului și navigației.
E greu, dacă nu imposibil, să definești Atena într-un singur cuvânt. Nu poți îngloba atâta istorie, filosofie și civilizație într-un termen unic. De aceea, Atena trebuie explorată pe-ndelete, pentru a-i descoperi farmecul care uneori pare ascuns în spatele unui haos aparent. Poate că ai fost deja în Atena și ai parcurs primul pas al cunoașterii în capitala Greciei, vizitându-i principalele repere, de la Acropole la Plaka, de la Monastiraki la Piața Syntagma. Ei bine, atunci ar fi momentul pentru a doua etapă: descoperirea unor locuri „secrete” din Atena, pe care s-ar putea să le găsești cel puțin la fel de interesante.
În cele ce urmează am selectat câteva propuneri în acest sens. Bucură-te de Atena cunoscându-i și locurile pe care le apreciază locuitorii ei. Pentru că localnicii au întotdeauna un mod diferit de a-și privi propriul oraș. E foarte probabil ca, dacă ai un prieten atenian, acesta să amintească despre obiceiul de a bea cafea ore în șir cu amicii, pe terasa unei cafenele sau să menționeze cinematografele în aer liber, locurile de artă indie și cluburile în care muzica locală duduie. Dacă nu ai un prieten atenian, încearcă să-ți faci unul și vacanța ta în capitala Greciei va căpăta zeci de contururi și fațete uimitoare.
Dealul Strefi
Un localnic îți va spune, probabil, că Atena alternativă pentru turiști înseamnă mai degrabă să te îndepărtezi de atracțiile obișnuite și să ajungi în cartierele Atenei care abia dacă sunt menționate prin ghidurile turistice.
De exemplu, dacă nu dorești să urci pe popularul deal Lycabettus, poți alege, ca alternativă, dealul Strefi, aflat lângă cartierul Exarcheia. Acest deal este perfect pentru a vedea Atena de sus, dintr-o altă perspectivă, în condițiile în care, nefiind cunoscut de către turiști, este mult mai puțin aglomerat.
Dealul Strefi a fost cunoscut anterior sub numele de Dealul Achesmos, datorită unei statui a lui Zeus care era supranumită Achesmos și care se afla acolo din antichitate. Numele actual provine de la familia Strefi, care deținea aici terenuri în secolele 19 și 20. O carieră de piatră, aflată în proprietatea unuia dintre frații Strefi, a funcționat pe deal până în anii 1920, când activitatea i-a fost suspendată. Obiectele rezultate din producția acestei cariere au dat și numele de odinioară al cartierului Exarcheia: Pitharadika, care înseamnă cartierul în care se fabrică borcanele.
Povestea spune că doamna Strefi, soția generalului Strefis, proprietarul dealului, care locuia la poalele acestuia, s-a întors într-o zi acasă și și-a găsit rufele murdare de praful roșu ridicat din carieră. Sătulă de acest „dezastru” permanent, doamna Strefi a pus piciorul în prag, și-a sunat soțul și i-a cerut să închidă cariera și dealul să fie împădurit. Ceea ce s-a și întâmplat. Grație rufelor doamnei Strefi și a lipsei de rezistență a iubitului ei soț și general, dealul a fost transformat în parcul îngrijit de azi.
Pentru că, în cele din urmă, dealul a fost donat de familia Strefi orașului Atena și transformat într-un parc public în anul 1963 și a fost denumit oficial după numele donatorilor lui. În prezent, parcul are numeroase alei pavate și bănci, un loc de joacă, un teren de baschet și un mic teatru. Diverse cafenele și mici taverne fermecătoare se află în apropierea lui, de aceea petrecerea câtorva ore în această zonă reprezintă unul dintre lucrurile extrem de relaxante pe care le poți face în Atena.
Cartierul Pagrati
Dacă-i întrebi de „bijuteriile ascunse” ale orașului lor, mulți atenieni s-ar putea să menționeze cartierul Pagrati, care se află în spatele Stadionului Panathenaic. Pagrati nu este prea popular printre turiști, cu excepția cazului în care se întâmplă să te cazezi aici și ești nevoit să-l descoperi, dar are o mulțime de restaurante și cafenele-baruri frecventate de tineri, oferind o mulțime de opțiuni pentru petrecerea unei seri agreabile în oraș.
Tot localnicii vor aminti despre faptul că Pagrati găzduiește unul dintre cele mai bune restaurante din Atena, amplasat într-un fermecător conac neoclasic: Spondi, cu cele două stele Michelin ale sale, este o excelentă destinație pentru cină. Acest local gourmet oferă preparate mediteraneene de top, care-și merită fiecare eurocent. O listă de vinuri de neegalat, mâncăruri de calitate și ingrediente proaspete, de sezon, folosite în preparate pregătite ca la carte (foie gras-ul și crabul în aspic figurează printre favoritele clienților), o cină la Spondi ar trebui să se regăsească pe lista de activități pentru petrecerea unei seri memorabile.
În plus, nu trebuie uitat faptul că în Pagrati se află Stadionul Panathenaic, sau Kallimarmaro (stadionul de marmură), singurul stadion din lume construit în întregime din marmură. A fost ridicat inițial în secolul al VI-lea î.Hr. fiind renovat în 1896 pentru primele Jocuri Olimpice moderne. De câțiva ani buni, stadionul a fost deschis publicului larg, care-l poate vizita aflând totul despre istoria și facilitățile sale cu ajutorul unui ghid audio. Iar dacă se întâmplă să fii cazat în Pagrati și să obișnuiești să alergi zilnic, poți face chiar sesiuni de jogging aici, rampa exterioară superioară fiind disponibilă pentru fanii alergatului.
To Treno Sto Rouf
To Treno sto Rouf („Trenul din Rouf”) este un tren vechi, bine conservat în mediul său natural, adică într-o gară dezafectată. În vagoanele trenului (care are cinci vagoane și un bar în aer liber) au loc piese de teatru, spectacole de muzică și expoziții de artă, acestea fiind amenajate precum o scenă de teatru. De pildă, vagonul-bar, cu decorul său din lemn și luminile joase, creează o atmosferă misterioasă, retro, în timp ce vagonul-restaurant pare desprins din filmele de altădată, în care se puteau întâmpla diverse lucruri într-un tren.
Programul variază de la un sezon la altul. Vara poți bea un pahar de vin pe peron, iar iarna poți lua masa în vagonul restaurant, într-o atmosferă unică. Gurmanzii se vor urca așadar la bordul celui mai frecventat bar-restaurant din oraș, în interiorul confortabilelor vagoane de epocă ale renumitului teatru artistic, pentru o călătorie a gustului și a culturii.
Cartierul Anafiotika
Nu te-ai aștepta să găsești în mijlocul Atenei un cartier care să-ți dea senzația că te afli într-o insulă din arhipelagul Cicladelor. Și totuși, Anafiotika este „insula” din Atena, un loc care ar trebui vizitat de oricine, deși puțini turiști știu despre el.
Cartierul a fost construit în secolul 19 de către muncitorii de pe mica insulă Anafi, din Ciclade, de unde și numele acestuia (Mica Anafi). În anul 1841, regele Otto a încurajat muncitorii din întreaga țară să ajute la transformarea noii capitale a Greciei independente într-o metropolă modernă. Oameni din Anafi, împreună cu alți lucrători din insulele arhipelagului, au ocupat terenul stâncos situat chiar sub panta de nord a Acropolei, ridicând rapid case care aminteau de insulele lor natale.
Zona a devenit fermecătoare, dar istoria s-a scris destul de dur. Cea mai mare parte a acestui cartier avea să fie distrusă în anii 50, pentru a face loc cercetărilor arheologice. În anii 70, guvernul grec a început să cumpere din casele rămase, dar în cele din urmă numărul acestora s-a redus la mai puțin de 50, cele mai multe încă fiind locuite de urmașii familiilor din Anafi originale. Proprietarilor actuali ai caselor le este interzis să le vândă sau să le transfere unor persoane din afara familiei, unica opțiune fiind vânzarea către guvernul grec.
În zonă se află mai multe biserici bizantine, printre care biserica Metamorfozei Sotiros, din a doua jumătate a secolului 10, care are o grotă săpată chiar în Acropole. Un alt lăcaș de cult este Mănăstirea Sfântului Mormânt, din secolul 17, unde Sfânta Lumină sosește pentru prima dată de la Ierusalim în seara de Paște. De asemenea, biserica Sf. Gheorghe de pe Stâncă, are o grădină care îl comemorează pe Konstantinos Koukidis, care s-a înfășurat în steagul grecesc pe care îl păzea și a sărit de pe Acropole când germanii au invadat Atena în 1941.
În fine, dar nu în cele din urmă, Agios Nikolaos Ragavas este o biserică din secolul 11, considerată unul dintre cele mai importante monumente bizantine din oraș și care oferă o vedere panoramică asupra Atenei și a dealului Lycabettus. Clopotul acestei biserici a fost primul instalat în Atena după eliberarea de sub ocupația turcilor (care interziseseră clopotele) și, totodată, primul care a sunat în 1833 pentru a anunța libertatea Atenei.
Piața Varvakios
Una dintre activitățile pe care le agreez foarte tare atunci când mă aflu într-un oraș european (și nu numai) este să vizitez o piață locală. Atena nu duce lipsă de așa ceva, iar piața centrală Varvakios (de pe strada Athinas) este o frântură din viața cotidiană tradițională grecească, care începe la primele ore ale dimineții și durează până după-amiaza târziu. În acest loc aglomerat, zgomotos, parfumat și plin de viață, se poate găsi aproape orice sursă de proteine, produse alimentare sau unele de proveniență ceva mai exotică.
În momentul în care Grecia și-a recâștigat independența față de Imperiul Otoman (1821), Piața centrală a Atenei din acea vreme era situată în apropiere de Biblioteca lui Hadrian și de Agora romană. Pentru că acel spațiu era prea mic, piața de alimente a fost mutată într-un loc mai generos, dar, în 1884, un mare incendiu a distrus mai multe tarabe, iar nevoia unei noi piețe centrale a devenit mai presantă. Doi ani mai târziu, în 1886, a fost înființată piața de alimente Varvakios, pe strada Athinas, denumită după Varvakios, un filantrop grec care a donat banii pentru construcția ei.
Atenienii (ca și românii, în definitiv) au păstrat tradiția de a merge la piață măcar o dată pe săptămână pentru a cumpăra fructe, legume, brânzeturi, carne și pește de sezon, verdețuri și condimente locale. Atmosfera este una foarte „vie”: comercianții strigă către cumpărători, făcându-și publicitate ad-hoc și lăudându-se cu prețurile care mai de care mai bune, încercând să inițieze o conversație în speranța de a vinde cât mai mult.
Piața include o kreatagorá (piață de carne), o psaragorá (piață de pește) și o lachanagorá (piață de fructe și legume în aer liber). Zona care impresionează cel mai mult vizitatorii este, fără-ndoială, piața de pește – aici se vând zeci de tipuri diferite de pește local, de la sardine la hamsii, de la macrou la ton. La care se adaugă și multe specii de pești de import. Plus, desigur, o largă varietate de fructe de mare, între care creveții, crabii și caracatițele stau la loc de cinste.
În piața Varvakios există și câteva mici localuri care oferă preparate grecești tradiționale, prin urmare gurmanzii curajoși pot încerca unele dintre aceste delicatese, cum ar fi patsas (supă de burtă și ciolan de porc) și mageiritsa (supă din măruntaie de miel și salată, consumată de regulă la Paștele Blajinilor, pentru a întrerupe postul). Chiar dacă piața Varvakios se închide după-amiaza, multe dintre aceste localuri rămân deschise până târziu.
Grădina botanică Diomedes
Sunt unele persoane care consideră că grădinile botanice sunt locuri de relaxare totală, oaze de natură superioare parcurilor, amenajate în mijlocul betoanelor urbane. Dacă te numeri printre aceste persoane și dacă vrei să vizitezi cea mai mare grădină botanică din estul Mediteranei, atunci trebuie să ajungi în grădina Diomedes, denumită după fondatorii ei, Ioulia și Alexandros.
În jurul anului 1950, Alexandros Diomedes a donat o parte din averea sa considerabilă Universității din Atena pentru înființarea unei fundații în numele său, administrată de către universitate. Visul lui Diomedes s-a împlinit după o decizie din 1961 a Ministerului Agriculturii de a acorda fundației o zonă împădurită, actuala Grădină Botanică. Atena avea astfel din nou o grădină botanică, după ce prima ei grădină de acest fel, dacă se poate numi așa, fusese amenajată în secolul 4 î.Hr. de către Theophrastos, elevul lui Aristotel, considerat părintele fondator al botanicii. Și după cea a botanistului bavarez Karl Nikolas Fraas, care fondase în 1840 prima grădină botanică din Grecia modernă.
Pe terenurile grădinii Diomedes cresc peste 500 de specii de plante. La marginea parcului se ridică falnic, sfidând timpul, una dintre cele mai vechi păduri de pin (Pinus halepensis) și stejar kermes (Quercus coccifera) din Attica. Pinul mediteranean acoperă vasta întindere a grădinii, îmbogățită artificial cu pin turcesc (Pinus brutus) și chiparos (Cupressus sempervirens).
De un interes deosebit pentru experți și amatori deopotrivă este planta endemică chasmophyte, care crește pe stâncile dealurilor calcaroase ale grădinii. Vizitatorii apreciază prezența clopoțeilor (Campanula saxatillis), care răsar printre stâncile robuste, a crinilor Fritillaria, a ciclamenului sălbatic și a numeroaselor orhidee indigene, care își adaugă culorile îndrăznețe la ocrul toamnei. În ierbarul Grădinii Botanice Diomedes sunt păstrate peste 19.000 de mostre de plante uscate, dintre care majoritatea au fost colectate din rezervații naturale, în timp ce Banca genetică a fundației găzduiește gameți de la peste 800 de specii.
Turnul vânturilor
Despre Turnul Vânturilor, din Atena, se poate spune că este cea mai veche stație meteorologică din lume și unul dintre cele mai importante monumente antice din Grecia. Situat chiar sub Acropole, în mijlocul vechii Agora romane, Turnul Vânturilor (Aerides, cum îi spun grecii) a fost construit în secolul 1 î.Hr. Este un turn octogonal cu aspect frumos, cu o înălțime de 13,5 metri, cu un diametru de aproximativ 8 metri, realizat din binecunoscuta marmură Pentelică (folosită și la construcția Parthenonului), acel tip de marmură albă, ce are o granulație fină, care poate căpăta diverse nuanțe.
Cercetările indică faptul că înălțimea structurii, cadranele solare, paleta de vânt și amplasarea sa într-un punct specific din Agora romană fac din el un exemplu timpuriu de turn cu ceas. Cu toate acestea, arheologii sunt de părere că această construcție reprezenta atât un turn cu ceas, cât și un fel de stație meteorologică folosită probabil de negustori pentru a calcula ora și vânturile predominante care afectau rutele comerciale prin care urmau să ajungă mărfurile lor.
La începuturile creștinismului, structura a fost transformată în biserică, iar spațiul exterior dinspre nord-est a fost folosit ca cimitir. În timpul perioadei otomane, a jucat rol de loc de cult pentru dervișii musulmani sufi. Dervișii au plecat după victoria Greciei în Războiul de Independență, apoi clădirea s-a deteriorat până la momentul în care a intrat într-un proiect de restaurare, între 1837 și 1845, când s-a descoperit că jumătate din turn fusese acoperit de pământ și moloz acumulat de-a lungul secolelor.
Restaurările moderne au salvat această structură antică, aflată în Agora romană, între cartierele Plaka și Monastaraki, pe care unii o pot considera interesantă, trecând-o în itinerariul locurilor „ascunse” de vizitat în Atena.
Cartierul Gazi
Gazi este unul dintre noile locuri cool din Atena, doldora de restaurante, cafenele, muzică și artă, aflat în apropierea vechii uzine de gaz a orașului, Technopolis, închisă în 1984 și transformată într-un muzeu-centru cultural, unic în Europa. Acesta găzduiește numeroase concerte și evenimente speciale pe tot parcursul anului și este foarte aproape de centrul orașului, fiind situat chiar în fața stației de metrou Keramiko. Însuși foarte popularul post de radio Athena 984 se află în Technopolis, de unde emite muzică bună pentru ascultătorii atenieni încă din anul 1987.
Întreaga zonă este un exemplu tipic de cartier vechi din Atena, înțesat de frumoase clădiri din piatră, cu caracteristici neoclasice distincte. În ciuda renovărilor ulterioare efectuate de autoritățile orașului, Gazi a câștigat inimile atenienilor cu multitudinea de restaurante, cafenele la modă, baruri mici și alte localuri tipic grecești care contribuie la atmosfera pitorească a întregului cartier. În Gazi descoperi și experimentezi caracterul autentic și modul de viață tradițional al localnicilor care au format cândva o comunitate independentă, ce dispunea de toate facilitățile imaginabile ale vremurilor apuse.
Plajele din Atena
Poate că atunci când ajungi în Atena nu te gândești la plajă – la urma-urmei, ești într-o mare capitală europeană și, în principal, ai alte locuri în minte pe care abia aștepți să le vezi. Și totuși, te afli în Grecia și plaja face parte din ADN-ul acestei țări. Iar dacă tot te afli aici, de ce să nu „rupi” câteva ore pentru a le petrece pe o plajă, unde să te bucuri de soare și de apele cristaline ale mării?
Mai ales că plajele din Atena sunt ușor accesibile publicului din centrul orașului și că ele se pot combina și cu vizitarea altor obiective turistice. Zona metropolitană ateniană are cea mai lungă coastă dintre toate capitalele europene, plajele Atenei primind în mod constant statutul de Blue Flag pentru standardele înalte de calitate și curățenie a apei.
Multe dintre plajele Atenei sunt bine amenajate, oferind facilități multiple, de la toalete și vestiare la umbrele și șezlonguri. Accesul pe majoritatea plajelor este gratuit, dar de obicei se percepe o taxă pentru utilizarea șezlongurilor și a umbrelelor. Nu ești obligat să le folosești, însă, de aceea ești binevenit să te bucuri de plajă și întins pe propriul prosop.
Care sunt cele mai bune plaje din Atena? Coasta Atticăi este formată din golfuri diverse, mai mici sau mai întinse, cu pietriș sau cu nisip, liniștite sau aglomerate. Dacă decizi să petreci o zi la plajă când ești în Atena, alege una dintre Limanakia din Vouliagmeni, Thymari din Palaia Fokaia, Charakas, Legraina, acestea fiind unele dintre cele mai cunoscute și, în același timp, liniștite plaje.
Alte variante excelente sunt cele din sud-vestul Atenei, în Golful Saronic, unde vei descoperi plaje rafinate precum Neraki, Loutropyrgos, Kinetta, poate și Kalogerolimano. Pentru a avea parte de un apus de soare superb trebuie să ajungi neapărat la Capul Sounio, unde te așteaptă maiestuosul templu al lui Poseidon și ruinele templului Atenei. Înoată pe plaja de la Kavokolones și bucură-te pe deplin de priveliștea antică.
Acestea sunt doar câteva dintre locurile „secrete” ale Atenei, pe care turiștii veniți pentru prima oară în capitala Greciei nu le reperează cu ușurință, alegând să se îndrepte spre principalele obiective turistice ale orașului. Atena trebuie descoperită, însă, pas cu pas, într-un ritm domol, de vacanță blajină. Poți alege Atena inclusiv ca destinație de city-break, la sfârșitul unei săptămâni de primăvară sau de toamnă, când orașul nu e asaltat de turiști și când poți să-i descoperi farmecul desăvârșit, apreciindu-i frumusețea și tainele ce se împletesc într-un amestec fascinant de istorie și contemporaneitate.
Add Comment