Între cele mai ”vizuale” lucruri care definesc Madeira în ochii vizitatorilor ei, casele tradiționale ocupă un loc fruntaș. Dacă vezi o casă ”triunghiulară”, colorată alb, roșu și albastru, cu acoperiș des de stuf, vei ști deîndată că ai în fața ochilor o palheiro, o casă tradițională din Madeira. Locuitorii insulei le construiau încă din secolul 15, din piatră sau lemn, ele servindu-le drept locuință sau, în multe cazuri, drept grajduri și hambare.
Santana, adică Madeira tradițională
În prezent ele nu se mai fac (nu se mai cultivă cereale în zonă iar stuful care trebuie schimbat odată la 5 ani e foarte greu de găsit și foarte scump) dar le întâlnești în unele locuri din Madeira, și în special în Santana, un sat de pe coasta de nord a insulei, pe care l-am savurat vreme de câteva minute, încercând să-mi imaginez cum trăiau oamenii pe vremuri într-o căsuță în care soarele pătrunde cu greu dar care, pe dinafară, e încântătoare ca miss fata de la țară care stă la pozat, conștientă că e frumoasă de pică.
Nu l-am vizitat, dar am aflat că în Santana se află și un parc tematic, în care afli mai multe despre istoria timpurie a insulei și despre cultura acesteia.
Vulcanica Madeira
Am spus-o și la începutul călătoriei noastre: Madeira e o insulă vulcanică, născută dintr-o erupție ce a avut loc acum 400 de mii de ani. Ce s-a întâmplat atunci depășește și imaginația unui regizor de filme cu catastrofe naturale așa că dacă ești pasionat de vulcani, erupții și alte lucruri fierbinți de acest gen, e musai să nu ocolești Centrul de Vulcanism din Sao Vicente, o mică localitate aflată tot pe coasta de nord a insulei, chiar în capătul văii de unde a început formarea Madeirei.
La Centro do Vulcanismo o să descoperi, printre multe alte lucruri așezate în forme cât mai ”audio-vizuale”, că Madeira este, de fapt, doar vârful unui vulcan de tip iceberg, al cărui corp se află scufundat la o adâncime de 4000 de metri sub nivelul mării. Iar dacă vulcanii te lasă rece, în aparență, mai dă-le o șansă și vizitează și peștera vulcanică din cadrul aceluiași centru.
De fapt, e vorba de o serie de peșteri rezultate în urma erupției petrecute pe vremea când dinozaurii erau șefii planetei. 1000 de metri sub pământ (700 dintre aceștia sunt accesibili vizitatorului) și o plimbare de o jumătate de oră în decor cavernal printre acumulări de lavă, lacuri subterane, mici stalactite vulcanice și alte fenomene lăsate în urmă de istorie.
Nordul Madeirei e diferit de sudul care e mai însorit și, parcă, mai vesel. Într-un fel, ca orice zonă de nord, a oricărui loc. Mi s-a părut ceva mai sălbatic, oricum mai puțin locuit dar de o frumusețe naturală ce împletește exotismul cu un farmec special, pe care nu l-am regăsit în nicio altă parte din Europa.
În Madeira de nord e câte ceva din fiecare țară europeană, un mix cu straie portugheze neconvenționale. Nu știu dacă pădurile de lauri și de eucalipți, dacă stâncile care par a se prăbuși dramatic în valurile oceanului sau dacă peisajele variate și pline de savoare se fac ”vinovate” de sentimentul că acest loc a fost binecuvântat de Dumnezeu.
Ne-am oprit, pe drumul spre piscinele naturale din Porto Moniz, să mâncăm un păstrăv, la un restaurant de pe marginea drumului ce trece printr-o pădure de lauri, in Chao da Ribeira. La Casa de Pasto Justiniano nu găsești luxul culinar pe care îl ai în alte restaurante cu ștaif.
Dar păstrăvul e delicios și nu vei avea nevoie decât de o bolo do caco alături (pâinea tradițională din Madeira) și o bere Coral pentru a fi fericit. Și atunci îți amintești că, legat de Encumeada, locul din mijlocul insulei, prin care ai trecut mai devreme și te-ai oprit pentru a admira de la înălțime ambele laturi ale Madeirei – cea nordică și cea sudică – legenda spune că oamenii care trăiesc acolo nu au văzut niciodată marea fiindcă bogăția și frumusețea munților din Madeira sunt suficiente pentru a-i face fericiți.
Piscinele naturale din Porto Moniz
Ziceam de piscinele naturale din Porto Moniz, ultimul popas în periplul prin Madeira, un loc parcă desenat de un pictor nebun care a ”aruncat” haotic mai multe stânci vulcanice, umplând spațiul dintre ele cu apa oceanului pentru a oferi vizitatorului două tipuri de imagini, în funcție de capriciile vremii: nebunia furtunii și serenitatea zilelor însorite.
Desigur, pe timpul verii, te poți îmbăia liniștit în acest cadru spectaculos, facilitățile stațiunii în care se află, fiind pe măsura unei localități primitoare și ofertante, de la malul oceanului. Nu am avut această plăcere în luna martie, vântul puternic dramatizând atmosfera în mod considerabil, dar mi-am imaginat peisajul într-un iulie călduț în care oamenii se joacă de-a v-ați ascunselea printre stâncile nărăvașe din apă.
Nu pot încheia fără a recomanda Madeira drept o destinație care va merge oricui la suflet. Nu e o destinație de plajă (deși cele câteva plaje artificiale îi conferă și această latură, dar e un loc atât de bogat în tot ceea ce natura are de oferit și atât de pozitiv în ceea ce oamenii au de comunicat, încât e imposibil să te întorci de aici și să spui că nu ți-a plăcut.
De asemenea, nu pot încheia fără a arunca o privire asupra experiențelor culinare, în mod surprinzător, pe alocuri asemănătoare cu cele pe care le întâlnești prin România.
Mâncarea din Madeira
Oamenilor din Madeira le place să mănânce bine. Sandra, ghida noastră, ne-a confirmat acest lucru, spunându-ne inclusiv faptul că, de Crăciun, în familie se gătesc multe feluri de mâncare, cu care te poți îmbuiba la maxim. Gastronomia Madeirei e bogată iar varietatea preparatelor e mare, de la pește și fructe de mare până la porc și prăjituri delicioase.
Ar fi de menționat în primul rând pâinea, acea bolo do caco de formă circulară, gătită cu usturoi și unt și servită în caco, o strachină de bazalt. Ai putea mânca bolo do caco de dimineață până seara, fără să te saturi, asortând-o unor antreuri ușoare.
Vorbind despre carne, e musai să încerci Espetada, un fel de frigărui de vită servite în mod spectaculos pe niște țăruși lungi (care pot fi, în unele locuri, bețe de dafin) ce atârnă de un cârlig și-ți sunt aduși la masă și lăsați în mijloc, pentru a se servi la comun. Vita marinată în sos de dafin e trecută prin usturoi și sare, iar ca variante se folosește carne de porc, cârnați sau chiar caracatiță.
Calitatea de insulă aduce Madeirei posibilități nesfârșite atunci când vine vorba de preparate din pește. Pește proaspăt. Am amintit deja despre deliciosul pește-spadă cu banane, servit la Beerhouse, din Funchal. Dar pe meniurile restaurantelor găsești ton, cod, fructe de mare, păstrăv (în zonele de munte), lipitori și alte nebunii gătite cât se poate de bine.
Deserturile sunt la fel de bune și, evident, vei vedea că multe dintre ele au ca ingredient fructul pasiunii, nelipsit atunci când e vorba de dulciuri. Totuși prăjitura tradițională este bolo de mel, prăjitura cu miere, un fel de turtă dulce făcută din zahăr de trestie de zahăr. Gătită cu melasă, bolo de mel poate fi păstrată până la 5 ani fără a-și modifica gustul sau a se altera, de aceea peste tot în magazinele de suveniruri poți cumpăra acest gen de turtă dulce devenită extrem de populară în anii 60 când gastronomul Renato José dos Santos a fost cel care a produs-o prima oară în cantități industriale. Prăjitura se poate face cu migdale sau alune iar tradiția spune că nu trebuie tăiată cu cuțitul ci ruptă în bucăți.
Am vorbit în celelalte episoade despre poncha, băutura tradițională a Madeirei, făcută din rom de trestie de zahăr, miere și lămâie, cu variante ce includ portocalele, mandarinele sau fructul pasiunii. Tot pe ”modelul” poncha, poți încerca ginja (vișinată curată) și nikita, o băutură revigorantă, din ananas și vanilie. Vinul de Madeira e obligatoriu iar iubitorii de bere vor descoperi în unicul brand local, Coral, o bere foarte bună.
Porto Mare Hotel
În fine, câteva cuvinte despre Porto Mare Hotel, cel care ne-a găzduit pe perioada șederii în Madeira. Parte a lanțului hotelier Porto Bay, Porto Mare e un excelent hotel de patru stele care oferă aproape tot ce-și poate dori un turist. În primul rând cele cinci piscine, aflate în mijlocul unei adevărate grădini botanice, în care vei descoperi inclusiv o cușcă plină cu păsări exotice. Mai mult de 500 de specii și subspecii de plante, multe dintre ele originare din Australia, Noua Zeelandă sau de pe continentul african. Copaci diverși, de la bananieri la avocado, plante aromatice și medicinale etc.
Camerele sunt spațioase și dotate cu toate utilitățile necesare, balcoanele oferă priveliști superbe către ocean, spa-ul are nu mai puțin de șase încăperi în care poți încerca diverse tratamente și masaje, iar activitățile hoteliere variază de la distracțiile pentru copii la serile tematice. Porto Mare Hotel e situat la 2 km de centrul capitalei Funchal, într-o zonă turistică, plină de hoteluri și restaurante. Un shopping mall se află la scurtă distanță de hotel.
Filmul complet al vizitei TukTuk în Madeira:
Citește și:
Lumea lui Eddie: Madeira, insula magică (1)
Lumea lui Eddie: Madeira, insula magică (2)
Lumea lui Eddie: Madeira, insula magică (3)
Lumea lui Eddie: Madeira, insula magică (4)
Lumea lui Eddie: Madeira, insula magică (5)
[…] Case tradiționale fotografiate de Eduard în Insula Madeira / tuktuk.ro […]