Cappadocia, fascinanta regiune a Turciei

Multe dintre destinatiile estivale de vacanta nu se afla in cele mai cunoscute colturi ale lumii. In fapt, unii dintre turistii sezonieri fac de multe ori eforturi supraomenesti pentru a gasi macar o harta. Cu siguranta, dupa ce vei citi aceste randuri, vei visa la o excursie in Cappadocia. E aproape de Romania, e Turcia si e altceva decat clasicul all-inclusive cu rusi care mananca munti de pepeni.

Chiar daca denumirea pare extrasa din limba italiana, vorbim despre o regiune straveche din estul Anatoliei, parte a Provinciei Nevşehir din Turcia. Cappadocia, (se pronunta “capadochia”), se distinge prin peisajul spectaculos al hornurilor feerice, al salasurilor din pesteri si al oraselor subterane in expansiune.

Accesibila cu autobuzul sau cu avionul din Istanbul, Cappadocia este una dintre atractiile incontestabile ale oricarui circuit turistic, organizat in Turcia. Piesa de rezistenta este Parcul National Göreme, care a fost inclus in anul 1985 in Patrimoniul Mondial UNESCO si care protejeaza sculpturi in stanca datand din era romana. Alta atractie majora este orasul Ürgüp, unde te poti caza intr-un hotel sapat in stanca, care aminteste de Aventurile familiei Flintstone in epoca de piatra.

Desi asezarile omenesti din regiune dateaza din Epoca Bronzului, scrieri despre Cappadocia apar pentru prima oara in textele persane din secolul 6 i.e.n. Locuitorii din Cappadocia sunt amintiti si in Noul Testament, ca facand parte din triburile care au primit evanghelia lui Isus Cristos in ziua de Rusalii.

In privinta contributiei arhitectonice, Cappadocia a lasat o amprenta semnificativa in perioada ocupatiei romane. Inainte de acceptarea crestinismului drept religie oficial recunoscuta, adeptii acesteia erau fortati sa practice ritualurile in secret. In acest fel, multi oameni s-au reintors la stilul de viata preistoric, iar pe langa orasele subterane, vaste si moderne, au aparut sali cavernoase destinate practicarii religiei, altaruri intortocheate, jilturi cioplite in piatra si fresce pictate manual. Oricat de suprarealist ar suna, orase subterane ca Derinkuyu si Kaymaklı ar constitui decorul perfect pentru Stapanul inelelor!

In ambele orase se patrunde prin tunele modeste care coboara treptat in adancimile pamantului. Acolo exista de-a lungul drumului, semne evidente ale ostilitatii fostilor locatari fata de intrusi. Din locuri ascunse privirii puteau fi rostogoliti bolovani care sa zdrobeasca trupuri si sa blocheze trecerea. Si daca faci un scurt popas pentru a arunca o privire in sus, vei vedea gauri in tavan care nu asigurau numai ventilatia, dar reprezentau si deschideri convenabile prin care puteau fi aruncate galeti cu ulei incins!

Desi numai incaperile si coridoarele selecte sunt deschise publicului, este evident faptul ca Derinkuyu si Kaymaklı puteau usor adaposti mii si mii de refugiati. Exista mori enorme si prese pentru facut mancare si vin, camere de depozitare sigilate in care se afla recipiente pentru provizii si numeroase firide care asigurau familiilor spatii ample pentru trai si somn.

Desi crestinismul a fost in cele din urma adoptat de catre imperiu, instabilitatea regionala si eventualitatea navalirii turcilor reprezentau factori majori responsabili pentru ocupatia inamica continua din Derinkuyu si Kaymaklı. In ciuda tuturor vicisitudinilor, asezarile subterane din Cappadocia au prosperat si au aplicat tehnici de constructie preistorice, data fiind geologia locurilor.

Orasul Göreme se afla in centrul unui vast muzeu in aer liber, constructie cu adevarat monumentala. Pe dealurile din imprejurimi, vei gasi de la simple locuinte sapate in pesteri si complexe rezidentiale cu mai multe camere, pana la manastiri sculptate in mod elaborat si biserici imense in care abunda picturile religioase. Pentru a ajunge la punctele de interes mai izolate, va trebui sa urci scari, sa traversezi poduri din piatra, pereti de stanca si sa faci si alte manevre gen Indiana Jones.

Chiar si in lipsa semnelor evidente ca pe acolo au trecut oameni, Cappadocia reuseste inca sa uimeasca cu formatiunile sale naturale unice. Un farmec aparte il au hornurile feerice, care au caracteristici similare cu turnurile formate in Parcul National de la Canionul Bryce din Utah. Aceste vafuri impozante din stanca au la baza sedimente netede aflate in diferite etape de eroziune precum si protuberante tari, mai putin erodate, in varf.  Unele formatiuni de acest fel ating inaltimi de peste 30 metri!

Este posibil ca cea mai interesanta parte a explorarii Cappadociei sa fie petrecerea unor momente unice in oricare dintre locuintele sapate in pesteri, care au fost transformate ulterior in lacasuri luxoase. La poarta de intrare in orasul Ürgüp, vei gasi numeroase case micute care reusesc sa inghesuie in ele o gramada de oameni si sa le asigure si confort intre peretii tari din stanca. Daca vrei sa fii la moda, poti sa faci jacuzzi in mijlocul unei pesteri, apoi sa te intinzi pe o saltea imensa asezata intr-un cadru din piatra.

In lunile de iarna, multe dintre hotelurile din pesteri sunt echipate cu camine in care arde focul, pentru a pastra caldura, in eventualitatea producerii unor caderi masive de zapada. Vara, ele asigura in mod surprinzator racoare, punandu-ti la dispozitie un refugiu bine ventilat, in care te poti ascunde de canicula. Lasand la o parte confortul de astazi, nu e greu de imaginat de ce cu mii de ani in urma, oamenii erau dornici sa locuiasca in pesteri.

Cappadocia gazduieste baruri in acelasi stil preistoric, saloane in care se fumeaza narghilea, restaurante si discoteci mereu pline. La sfarsitul unei zile lungi de vizitat obiective turistice, poti explora orice locatie care e pe placul tau, pentru a savura mancarea turceasca traditionala, o narghilea sau un pahar de vin din partea locului. Intregul peisaj e insufletit de turisti britanici, europeni, australieni, neozeelandezi, si nord-americani cu simt practic, care nu trebuie  sa depuna eforturi prea mari pentru a se simti bine.