Cele mai frumoase obiective turistice din Varna și împrejurimi

Varna a împlinit 100 de ani de când a fost declarată în mod oficial stațiune de litoral și ce modalitate mai bună pentru a sărbători putea să aleagă decât să invite câțiva bloggeri și jurnaliști români pentru a bea împreună un roze, a descânta un buchețel de trandafiri și a descoperi ce are acest oraș mai de… arătat celor care-l vizitează?

Pe parcursul a trei zile am văzut, așadar, câteva dintre bijuteriile acestei frumoase zone de la Marea Neagră, motiv pentru care mai jos vom „diseca” cele mai frumoase obiective turistice din Varna și împrejurimi, întru inspirație pentru românii care vor să-și petreacă vacanța aici și care vor să descopere și să facă mai mult decât să zacă la soare și la piscină.

Nu fusesem niciodată în Varna și, recunosc, a trebuit să-mi fac mea culpa fiindcă nu m-am oprit în drumurile din trecut către sudul litoralului bulgăresc. Nu doar că, din punct de vedere al promovării turistice, Varna se află deja la ani buni de tot ce înseamnă România (lucru pe care de fiecare dată îl descopăr la bulgari și care mă înfurie teribil, prin comparație), ci și fiindcă, efectiv, orașul e foarte frumos.

Poți petrece un weekend în Varna sau, dacă vii în vacanță într-una dintre stațiunile din apropiere – Nisipurile de Aur, Albena, Constantin și Elena – fă-ți timp o zi pentru a descoperi al treilea cel mai mare oraș al Bulgariei (după Sofia și Plovdiv). Iată câteva repere importante și de neratat:

Ce să faci și ce să vezi în Varna

Catedrala Adormirea Maicii Domnului

Cea mai mare catedrală din Varna, și a treia ca mărime din Bulgaria, este, după spusele gazdelor, principalul reper al orașului. Dacă la momentul vizitării exteriorul catedralei se afla într-un proces de restaurare, estompând în bună măsură măreția construcției, mărturisesc că am fost foarte impresionat de interiorul ei, spațios, cu decorațiuni bogate, viu colorate, cu picturi frumoase și candelabre fascinante.

• 

• 

• 

Inaugurată pe 30 august 1886, Catedrala din Varna a fost girată la acea vreme de domnitorul Alexandr I Battenberg, costurile ei estimative ridicându-se la 3-400.000 de franci, adunați din donații și, ceva mai târziu, dintr-o loterie națională de tipul „dați un leu pentru Ateneu”. Șase ani a durat ridicarea catedralei, care a primit numele în semn de omagiu pentru împărăteasa Maria Alexandrovna a Rusiei.

Pictarea catedralei a început abia la jumătatea secolului 20, mai exact în anul 1949. Cea mai mare parte a vitraliilor au fost instalate în anii ’60, iar în anul 2000 a avut loc o restaurare ce a constat din vopsirea cupolelor în auriu, concomitent cu refacerea fațadei.

Muzeul Arheologic

Dacă iubești istoria, e musai să faci un stop la Muzeul Arheologic din Varna. Iar principalul argument pe care-l oferă această instituție aflată în superba clădire a unei foste școli este că în interior se află cea mai veche colecție de aur din lume, practic o comoară ce datează din perioada 4000 î.Hr.

Sunt circa 3000 de artefacte din aur pur, de 23,5 carate, a căror greutate totală este de 6,5 kilograme, printre acestea aflându-se brățări, coliere, vase și diverse ornamente. Un alt punct de interes major este o clonă a „mormântului numărul 43” – descoperit în zonă, în care se află osemintele unui bărbat, presupus rege, din moment ce fusese îngropat cu peste 100 de obiecte din aur.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Pe lângă acestea, muzeul este extrem de interesant în ideea învățării unor lucruri de bază legate de istoria acestor locuri aflate în apropiere de România, multe dintre ele în legătură directă cu istoria dacilor de pe meleagurile noastre. Artefacte vechi, monede antice, inscripții, vestigii romane, decorațiuni de tot felul, icoane și multe altele descoperite în Odesos, denumirea antică a Varnei.

Biletul de intrare costă 10 leva (adulți) și 2 leva (copii).

Termele Romane

Ca să ne menținem în zona arheologică, traseul plimbării prin Varna nu trebuie să excludă un obiectiv care mie mi-a plăcut în mod special, fiindcă l-am considerat un mic colț de rai… antic în mijlocul orașului: Termele Romane.

Anticul oraș Odesos, colonie pontică fondată în jurul anului 570 î.Hr. de către exploratorii din orașul-stat Milet, a avut parte de o istorie despre care numai liniștită nu s-a putea spune că a fost. Evident, Odesos a făcut parte din Imperiul Roman de Răsărit, iar unul dintre lucrurile pe care romanii se dădeau în vânt să le construiască erau băile. Așa că, în timpul domniei împăratului Antonius Plius, în Odesos au apărut mai întâi apeductele și, ceva mai târziu, cele mai mari terme din regiune.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Construite pe o suprafață de 7000 mp, cu ziduri ce ajungeau la 22 metri înălțime, cu structuri arhitectonice admirabile pentru acele vremuri, termele romane din Odesos reprezentau un loc de scaldă și, în același timp, un important loc de socializare pentru locuitorii orașului.

Realizat ca un adevărat spa, locul dispunea de două „coridoare” (vestibuli), la intrările din părțile de est și de vest, apoi două „vestiare” (apoditeria), unde vizitatorii își lăsau hainele și stăteau la discuții, după care intrau în zona centrală unde aveau o piscină centrală semicirculară (basilica thermarium), un loc de îmbăiere cu apă caldă (tepidarium), una de clătire cu apă caldă (caldarium), o zonă de clătire cu apă rece (frigidarium), toalete (latrinae) – toate bogat și frumos decorate, cu elemente de granit și marmură. Uimitor este și sistemul de încălzire subteran (hypocaust), folosit într-o încăpere specială (praefurmiun).

Intrarea la termele romane costă 5 leva pentru adulți și 2 leva pentru copii.

Centrul Vechi din Varna

Varna e un oraș în care-ți face plăcere să te plimbi. E verde, destul de curat (în special în unele zone), are piste de biciclete impecabil amenajate (deși, jur, nu am văzut niciun biciclist pe ele în timpul plimbării care a durat vreo două ore). Centrul Vechi e „împărțit” cumva în mai multe cartiere în care s-au dezvoltat comunități locale pe criterii etnice: turci, evrei, găgăuzi, armeni, etc.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Zona pietonală a orașului începe de la Catedrala Adormirea Maicii Domnului și continuă spre Centrul Vechi, pe un traseu pe care poți admira, printre altele, Teatrul din Varna (cu al său turn cu ceas, construit în 1888, ce are o înălțime de 24 metri), Teatrul de Operă, Fântânile Muzicale, din piața Nezavisimost, Biserica Sf. Nicolae, dar și alte clădiri vechi de peste 100 de ani, unele restaurate, altele în ruină. Printre acestea – Clubul Arhitectului, un restaurant amenajat într-o casă ridicată în perioada otomană, în aceeași Piață Nezavisimost.

Plimbarea prin Orașul Vechi poate lua sfârșit printr-un binemeritat prânz (sau o cină) luată pe plajă, la restaurantul Mr. Baba, ce funcționează în interiorul unei corăbii de pirați și care, parol!, servește preparate delicioase. Recomandarea mea: scoicile cu somon afumat, în sos roșu – 11,99 leva.

Iar dacă-ți dorești o continuare… marină, poți opta pentru o plimbare de o oră și jumătate pe mare, cu un vaporaș de la bordul căruia poți surprinde apusul, laolaltă cu alte fotografii făcute orașului Varna din postura de „marinar”.

Grădina Mării

…sau, în engleză (parcă sună mai turistic – Sea Garden). Este cel mai mare parc al orașului, care se întinde paralel cu țărmul, pe o lungime de câțiva kilometri, cu o suprafață totală de 26.000 mp.

Sincer, nu mă așteptam să găsesc aici un parc atât de frumos, însă bulgarii au încetat de mult să ofere surprize plăcute doar când vine vorba de trandafiri și castraveți, trecând la un alt nivel. Grădina Mării e un alt loc „obligatoriu” pentru o vizită în Varna, fiindcă acest parc amenajat la sfârșitul secolului 19 nu include doar alei curate, flori și arbori spectaculoși, ci și multe alte lucruri: un Planetariu, un Acvariu, un Delfinariu, un Terariu, un teatru de vară, un Pantheon (construit în stil socialist, dar… și asta face parte din istorie, nu-i așa?), Aleea Astronauților (inaugurată de însuși marele Iuri Gagarin, în anul 1961), Muzeul Naval (cu exponate interesante, vedeta fiind celebrul torpedo bulgăresc Drazki), reprezentarea fizică a Mării Negre, terenuri de tenis, de sport, locuri de joacă pentru copii și enumerarea ar putea continua pentru a se sfârși cu faleza care te poartă de-a lungul mării.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

De menționat (și reținut) că numele acestui parc litoral trebuie asociat cu cel al unui arhitect ceh – Anton Novak, responsabil pentru grădinile amenajate la palatele Schonbrunn și Belvedere, din Viena, și care a fost invitat de municipalitatea orașului, în anul 1894, pentru a realiza un loc de recreere la malul mării, pe locul unui abator și al unui depozit de gunoaie. La scurt timp, Grădina Mării a devenit un loc de referință pentru parcurile din Balcani.

100 de ani de când Varna a devenit stațiune de litoral

Am încheiat ziua petrecută în Varna cu un spectacol de varieteu, un fel de „Bulgarii au talent”, cu diverse acte artistice suficient de distractive ca să marcheze cei 100 de ani de istorie „turistică” a Varnei, porniți la drum pe 10 iunie 1921, printr-un decret care începea așa: „Natura în sine și frumusețea zonei ne arată și ne dictează direcția unei dezvoltări stabile și pline de beneficii. Transformarea orașului Varna într-o stațiune litorală, cu facilitățile de rigoare, va crea locuri de muncă pentru populație și va face din orașul nostru mândria Bulgariei”.

Ceea ce demonstrează că încă de acum 100 de ani bulgarii aveau o strategie turistică, lucru care mă bucură (pentru ei) și mă întristează – a câta oară? – pentru noi, cei care rămânem cu mizerabila „strategie” de dezvoltare din zona Mamaia Nord-Năvodari.

Ce să faci și ce să vezi în împrejurimile Varnei

Palatul Evksinograd

• 

• 

• 

Dacă te-ai săturat de clasicul drum la Balchik, în care să admiri la infinit frumosul palat al Reginei Maria și aferentele lui grădini, încearcă ceva mai… pour les connaissseurs.

La 8 km nord de Varna, în apropiere de micuța stațiune Constantin și Elena, se află un palat situat pe o proprietate ce rivalizează oricând cu una similară de pe vreo „costiera” italienească. Faptul este că ne-am obișnuit să adulăm (altfel, pe bună dreptate) locurile ultra-populare, dar uităm (sau nu știm) că există unele cel puțin la fel de frumoase, aflate însă dincolo de cărările poleite cu aur și luminate de reflectoarele turismului.

Palatul Evksinograd a fost reședința estivală a monarhilor care au condus Bulgaria după eliberarea țării de sub jugul otoman (1878), mai exact Alexander Battenberg, Ferdinand și Boris al III-lea. La care l-aș adăuga și pe tovarășul Todor Jivkov, care și-a făcut din Evksinograd cam ceea ce făcuse Ceaușescu din vila de la Neptun, doar că la un nivel mult mai ridicat și mai spectaculos.

• 

• 

• 

O vizită la acest palat necesită o programare în prealabil (email sau telefon – cam ca la Palatul Cotroceni) iar ea presupune o plimbare de o oră și jumătate pe aleile unei proprietăți fabuloase, cu o superbă deschidere la mare, cu sere, grădini, plante, plus o cramă (vinurile albe produse aici sunt excelente, iar coniacul nu se lasă mai prejos), un restaurant și alte câteva locuri interesante.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Se poate vizita și primul nivel al palatului (fără fotografii, din păcate), unde cu diverse ocazii și-au băut ceaiul și cafeaua Prințul Charles sau Erdogan. Tot complexul este impecabil administrat (costurile probabil că sunt uriașe, deoarece proprietatea e foarte întinsă) de la gazonul tuns la armonizarea peisagistică a plantelor și copacilor (sunt peste 500 specii de flori).

Pădurea de Piatră

Tot auzim că, la noi, Bărăganul se deșertifică (într-un mod urât, lipsit de un sistem de irigații, cândva funcțional). Bulgarii au, la rândul lor, un deșert, numai că al lor e de-a dreptul bizar și, pe undeva, aș spune, spectaculos. Pădurea de Piatră sau Pădurea Pietrificată (Pobiti Kamani), aflată la 20 de km de Varna este un deșert… pietros, în fapt un bizar fenomen natural. Mai exact, avem de-a face cu un câmp uriaș (13 km pătrați) pe care ai impresia că s-au jucat niște copii de extratereștri, aruncând cu pietre uriașe, cilindrice.

• 

• 

• 

• 

• 

Despre procesul de formare a acestor coloane de piatră, mai mici sau mai mari (au până la 7 metri înălțime și 3 metri diametru), unele dintre ele goale pe interior, părerile sunt împărțite. Unii spun că ar fi apărut în urma unui proces cunoscut sub numele de oxidare metanică, declanșat de niște micro-organisme (recifuri de corali, eventual), alții afirmă că s-ar fi format mecanic, prin procese de eroziune declanșate de intemperii (vânt, ploi etc).

Oricum ar fi, locul e suficient de interesant (cu toate că unii ar putea spune că sunt niște simple… pietre) și merită vizitat, fiind ofertant în privința fotografiilor. Mai ales dacă ai timp să cutreieri pe câmpia cu pietre, deoarece unele zone sunt mai bogate în roci ca altele.

Mânăstirea Aladzha

• 

• 

• 

• 

Nu trebuie neapărat să fii un adept al turismului ecumenic ca să ajungi la această spectaculoasă mânăstire săpată în stâncă. Mânăstirea Aladzha, fondată în secolul 13 și abandonată trei secole mai târziu, este construită în interiorul unei stânci de calcar înalte de 40 de metri, aflată la 15 km nord de Varna.

Practic, călugării și-au săpat în interiorul stâncii, pe două niveluri, încăperile în care se rugau, dormeau, își pregăteau masa și, în general, își duceau traiul de toate zilele. Mici porțiuni din frescele pictate de aceștia au fost păstrate într-un mic muzeu aflat la intrare, care reconstituie istoria acestui așezământ.

• 

• 

• 

• 

• 

Pe lateral, o scară permite accesul la cele două etaje ale mânăstirii, priveliștile de sus fiind foarte frumoase. La mai puțin de un km de Mânăstirea Aladzha, ascunse într-o pădure deasă, se află câteva catacombe – un grup de peșteri în care s-au descoperit dovezi ale faptului că au fost locuite de oameni încă din secolul 5. Nu se cunoaște numele creștin al mânăstirii, dar „Aladzha” este un cuvânt provenit din limba persană, care se traduce prin „colorat, pestriț”.

Parcul Istoric

Ce să faci cu câteva zeci de milioane (ca să nu zic sute), atunci când nu-ți vine „geniala” idee să ridici blocuri haotice și urâte? Iei ditamai terenul și te-apuci să construiești un parc tematic în care să prezinți istoria locului, începând cu Epoca de Piatră, continuând cu cea a tracilor și dacilor, a romanilor și terminând cu Evul Mediu.

La 33 km de Varna, mai precis în satul Neofit Rilski, se amenajează Historical Park, un complex cultural-istoric care în 2-3 ani va deveni o oprire aproape obligatorie pentru cei aflați în zonă. Oricum este pe jumătate gata, e deschis, în unele weekend-uri se organizează tot felul de evenimente (anul acesta a fost un festival medieval, cu întreceri care mai de care mai spectaculoase, de la trasul cu arcul la bătălii în armuri ale epocilor apuse, cu concerte și alte desfățuri și răsfățuri).

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Deși două zone principale ale parcului sunt în construcție, aș recomanda o vizită pentru a vedea un excelent exemplu de investiție privată în interesul publicului larg. Vei avea parte de o experiență gastronomică în acord cu istoricele perioade prezentate în parc, poți face plimbări cu barca pe lac, poți trage cu arcul sau te poți îmbrăca în costume medievale pentru o simpatică sesiune foto, poți călări sau poți face degustări de vinuri – toate integrate într-un concept interesant și foarte instructiv.

• 

• 

• 

• 

Prețul standard al biletului de intrare pornește de la 30 de leva pentru un adult și 15 leva pentru un copil, dar există și diverse variante de bilete pentru familii sau alte categorii de vârstă.

Parcul acvatic Aquahouse Thermal & Beach

În zona Varna se află mai multe parcuri acvatice, dar dacă vrei unul axat mai degrabă pe wellness, atunci soluția perfectă este Aquahouse Thermal & Beach, aflat în micuța stațiune Constantin și Elena, la circa 10 km nord de Varna.

Nu este genul de parc acvatic plin de toboganii și alte nebunii, ci mai degrabă unul elegant, a cărui filosofie are la bază relaxarea și terapiile spa. Ai la dispoziție șase zone diferite (Aqua, Thermal, Wellness, Kids și Executive Lounge), fiecare cu caracteristicile ei, care include piscine indoor și outdoor, bazin de înot outdoor, piscină terapeutică, saună finlandeză etc. Una peste alta, însă, poți sta liniștit la piscină, la bar sau oriunde altundeva (inclusiv pe plajă), bucurându-te de vremea frumoasă și de serviciile de calitate ale unui complex recent inaugurat.

• 

• 

• 

• 

Aquahouse Thermal & Beach e deschis zilnic de la 8.30 la 20.30, iar prețurile pentru o zi petrecută aici sunt de 25 leva (în timpul săptămânii) și 30 leva (în weekend). Poți opta însă și pentru un program „scurt” (8.30-11.30 sau 17.30-20.30) pentru 18 leva.

Și dacă tot ai ajuns în această stațiune, în apropierea complexului Aquahouse se află o încântătoare mânăstire ce dă, de fapt, numele locului: Mânăstirea Sfinții Constantin și Elena. Se presupune că ar fi fost întemeiată la început de secol 18, iar unicitatea ei provine din existența unui izvor care se află exact în altarul din spatele tronului.

• 

• 

• 

• 

Albena și Nisipurile de Aur

Am lăsat la urmă vedetele litoralului bulgar din apropiere de Varna, stațiunile Albena și Nisipurile de Aur, locuri în care, probabil, mulți dintre cititorii site-ului TukTuk și-au petrecut deja vacanțe frumoase în anii din urmă.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Albena este o stațiune construită de la zero în anii 60 și inaugurată de autoritățile comuniste în anul 1967. Se întinde pe o distanță de 5 km, având o plajă cu nisip fin, iar numele i-a fost dat după personajul feminin dintr-o poveste scrisă de autorul bulgar Iordan Iovkov.

În prezent, stațiunea Albena este deținută de un singur proprietar – compania Albena AD, care operează toate cele 39 de hoteluri aflate pe teritoriul ei. E drept, perioada în care am ajuns (în iunie) nu era una de vârf, gradul de ocupare fiind relativ redus, dar asta nu m-a împiedicat să remarc că Albena este stațiunea în care vii să te relaxezi complet, dând la minim activitățile conexe (de exemplu, aici există un singur club de noapte). Dar, în același timp, Albena are o eleganță vizuală aparte, de la zona de plajă la cea hotelieră, care cucerește turistul dornic de liniște.

Pentru a rezerva un sejur la un hotel din Albena, accesează acest link.

Nu la fel stau lucrurile, însă, în Nisipurile de Aur, stațiunea aflată la 17 km nord de Varna, cu care bulgarii se mândreau cel mai mult pe vremea comunismului. Și care acum e doldora de complexuri hoteliere, pentru toate gusturile și buzunarele, cu un vibe divers și… intens.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Dezvoltarea stațiunii Nisipurile de Aur a început în anul 1957 și a durat două decenii, perioadă în care locul a fost transformat într-o destinație de vacanță cu nuneroase hoteluri, vile, apartamente, restaurante, centre comerciale ș.a.m.d. Nisipurile de Aur a fost privatizată în anii ’90 și a avut parte de investiții financiare considerabile în anii 2000. După unele surse, în prezent stațiunea ar putea acomoda un maxim de 90.000 de turiști. Majoritatea hotelurilor oferă servicii de tip all-inclusive, iar eforturile autorităților sunt de a repoziționa stațiunea pe segmentul destinațiilor de top.

Am făcut o plimbare pe faleza stațiunii, care are zone mai intersante (de pildă, cea a parcului de distracții, cu roata și replica Turnului Eiffel) sau mai puțin interesante, dar, care, comparativ cu ceea ce întâlnim pe Litoralul românesc, îți lasă impresia că bulgarilor le pasă de turiști și că lucrurile nu sunt la voia întâmplării, ci urmează un curs firesc. Din „interior”, pot să mai garantez un lucru (trist pentru România): bulgarii FAC și PROMOVEAZĂ. Au programe, investesc, au strategii – unele mai bune, altele, poate, mai puțin bune – dar în această țară turismul se mișcă, deoarece i se acordă atenția cuvenită.

Pentru a rezerva un sejur la un hotel din Nisipurile de Aur, accesează acest link.

Hoteluri din Nisipurile de Aur

Palm Beach, varianta optimă de concediu în stațiunea Nisipurile de Aur

Am avut „baza” la Hotelul Palm Beach, din stațiunea Nisipurile de Aur, un hotel de 4 stele, de tip all-inclusive, situat la câțiva metri de plajă, unul care dispune de toate facilitățile necesare pentru un concediu relaxant, de la tot ce înseamnă reguli, măsuri și recomandări anti-Covid (încă de la întrare faci cunoștință cu o simpatică roboțică dispusă să interacționeze vocal pentru a-ți aduce băuturi) și până la celelalte dotări.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Pe scurt, hotelul Palm Beach, care are un nou management începând cu acest an și, în consecință, o „reinventare” a serviciilor oferite oaspeților săi, are 7 etaje și dispune de 126 camere duble și 9 apartamente, restaurant clasic, bar în lobby și la piscină, piscină pentru adulți și copii, loc de joacă pentru copii, bowling, două săli de conferințe, parcare și alte dotări. Oferta este de tip all-inclusive, mâncarea este variată, gustoasă, iar managerii spuneau că au în intenție să pregătească și câteva surprize gastronomice pentru această vară.

• 

• 

• 

Alte opțiuni (verificate) de top pentru cazarea în Nisipurile de Aur sunt Hotelul Argisht Partez (4 stele) și International Hotel Casino & Tower Suites (5 stele). La primul am fost atras de designul piscinelor exterioare și de camerele elegante și moderne, în vreme ce al doilea, situat chiar pe faleză, dispune de cazinou și are o atmosferă vibrantă, ce targetează mai degrabă cuplurile tinere.

Pin it!

Citește și: Top 10 cele mai bune plaje din Bulgaria