Stii cum se saluta, in mod traditional, locuitorii din Osaka? Simplu: “Cati bani ai facut azi?”. Nu, nu e vorba ca in oras ar exista o importanta comunitate de evrei (nu exista) ci pentru ca localitatii i se spunea pe vremuri “bucataria Japoniei”: in perioada Edo era centrul comercial tarii, principalul loc in care se facea comert cu orez si cel in care a luat fiinta prima piata moderna de schimb din lume. Prin urmare, locuitorii Osakai sunt, din tata-n fiu, neamuri de comercianti. Asta face ca Osaka sa fie astazi un oras nu doar extrem de aglomerat ci si mai “nebun” ca altele. Am simtit-o imediat: in Osaka oamenii difera de cei din Tokyo. Sunt mai putin conformisti dar totodata mai duri. Par mai practici si, totodata, mai “intensi”. Mai aprigi.
Dacă planifici o vizită, ai aici cele mai bune hoteluri din Osaka, Japonia
Osaka (Dealul Mare, in traducere) este al doilea oras ca importanta al Japoniei, dupa Tokyo. Ca marime, cu o populatie de 2,5 milioane de locuitori, este al treilea. Cladirile moderne nu dezvaluie la prima vedere o istorie foarte marcanta dar trebuie luat in seama razboiul care, ca mai peste tot in Japonia, a facut ravagii. De retinut insa, ca in secolul 16-lea, celebrul general Toyotomi Hideyoshi a ales orasul ca loc pentru ridicarea castelului sau.
Castelul din Osaka. Ce sa faci si ce sa vezi in Osaka
Ce sa faci si ce sa vezi in Osaka? As spune ca Osaka e un oras fermecator mai degraba noaptea decat ziua. Pe timpul zilei, urbea pare prea preocupata sa-si tina in frau zbuciumul si aglomeratiile, in vreme ce, dupa caderea intunericului, pare sa-si dezlantuie “fiara” din spatele zidurilor, devenind un oras remarcabil prin entuziasm si indemn la distractie. Osaka e un oras care trebuie gustat si experimentat, nu intotdeauna foarte usor de digerat dar sarmant si nebun. Mi s-a parut a fi fratele rebel al lui Tokyo, cel care cere noaptea cheile de la masina cu multi cai putere si-si bea mintile pana dimineata, incercand sa arate lumii cum se traieste viata.
In Osaka am experimentat distractia favorita a japonezilor (karaoke) si am apucat sa vizitez castelul lui Hideyoshi (Osajako), un edificiu impresionant a carui constructie a inceput in 1583, pe locul unui fost templu. Istoria acestui castel e agitata si plina de cicatrici. A fost reconstruit, distrus de traznete si de razboaie, apoi din nou reconstruit. A tinut piept raidurilor aeriene din timpul celui de-al doilea Razboi Mondial pentru ca abia in 1997 sa i se dea fata de astazi, una moderna, impozanta, care troneaza in mijlocul unui parc survolat de zgarie-norii orasului.
Castelul din Osaka are 5 etaje si adaposteste un muzeu in care ti se povesteste istoria lui. De la ultimul etaj ai o panorama superba asupra orasului si imprejurimilor castelului, care e inconjurat de un sant de apa dar si de o gradina cu 600 de ciresi, plus o casa a ceaiului, ziduri, citadele si tunuri, un templu dedicat lui Toyotomi Hideyoshi (care, pentru cine nu stie, a fost cel ce a unificat factiunile politice ale Japoniei in perioada Sengoku, din secolul 16, deschizand epoca Momoyana in care principala lege a fost aceea ca doar samuraii sa aiba voie sa poarte arme) si multe altele.
Altfel, Osaka nu se rezuma, desigur, doar la vizitarea castelului. Exista numeroase alte obiective, intre care templul Shitennoji (unul dintre cele mai vechi temple japoneze), acvariul, cartierul Umeda sau Umeda Sky Building, o cladire spectaculoasa, inalta de 173 de metri, care consta din doua turnuri conectate intre ele prin asa numitul Floating Garden Observatory, aflat la etajul 39. Am urcat in Umeda Sky Building (pret 700 yeni) pentru a vedea panorama orasului, din nefericire pe o vreme oribila. Chiar si asa, arhitectura e impresionanta iar privelistile de jur imprejur iti taie rasuflarea. Initial, cladirea a apartinut companiei Toshiba, care a vandut 65% din actiuni, in 2008, unei companii imobiliare. Una dintre companiile importante care are un birou in Umeda Sky este Mazda.
Si fara a aminti cu bucurie de asta, raman cu imaginea unui moment dintr-o gara din Osaka, undeva dupa 6 dupa-amiaza, cand peroanele erau atat de aglomerate incat aveai senzatia ca nu te mai poti misca si ca, practic, vei ramane intepenit atemporal intr-un oras care pare sa-si sufoce uneori locuitorii, pentru ca imediat sa-i faca fericiti, eliberandu-i.
Citeste si: Transporturile in Japonia: precizie si aglomeratie
Add Comment