Cei suficient de norocosi pentru a trai in “Tara lui Dumnezeu” , asa cum este numita Scotia, au mostenit un peisaj natural de exceptie, in care – daca e sa dam crezare stereotipurilor – kilturile si turmele de animale latoase au devenit simboluri nationale. Scotienii sunt priviti ca o natie de ciudati. Gandeste-te la ceva neobisnuit si cu siguranta, scotienii il poarta, il prajesc si il mananca, sau organizeaza un concurs de aruncari cu obiectul respectiv. Acesti oameni sunt mostenitorii unei imagini care in mare parte are la baza confuzia dintre istorie si mit. Dar sa spunem lucrurilor pe nume. Daca vrei sa cunosti numai latura prietenoasa a scotienilor si sa eviti un pumn in plina figura, evita pe cat poti greselile prezentate mai jos.
[highlights color=”blue”]Fa o gluma proasta despre istoria Scotiei versus cea a Angliei[/highlights]
In mod normal, scotienii sustin ca nu au nicio legatura cu englezii, emitand fraze de genul: “Am un prieten englez, sunt persoane dragute.”
Dar sapa un pic mai mult in istoria turbulenta a relatiilor dintre Scotia si Anglia si s-ar putea sa ajungi pe un teren minat. Pana in zilele noastre, in timpul verii, la granita scotiana se sarbatoreste festivalul anual al calariei. Evenimentul nu este doar un motiv pentru a bea cateva pahare in plus, dar originile sale dateaza de secole, atunci cand barbatii calareau dincolo de granita dintre Scotia si Anglia si aprindeau focuri pentru a tine la distanta intrusii care indrazneau sa calce pe pamantul scotian. Glumele cu privire la aceasta rivalitate pot fi greu digerate, iar aceasta opozitie este inca des intalnita – asa ca fii cu bagare de seama.
[highlights color=”blue”]Intreaba un barbat imbracat in kilt de ce poarta fusta[/highlights]
Fusta: purtata in mod obisnuit de femei sau de travestiti.
Kiltul: imbracaminte traditionala, fabricata adesea din 6-8 metri de panza si purtata barbati.
Cei care au dubii cu privire la barbatia unui scotian care poarta kilt, poate vor sa verifice – cel mai probabil, barbatul in cauza nu poarta lenjerie intima.
Pe de alta parte, scotienii pot fi iritati atunci cand barbatii apartinand altor culturi poarta kilt, mai ales la nunti. Desi pare bizar, lasa asta in seama expertilor.
[highlights color=”blue”]Citeaza din filmul Trainspotting[/highlights]
Trainspotting. Un film de exceptie. Nu poate fi negat faptul ca Scotia, ca multe alte tari din lume, are o problema cu abuzul si traficul de droguri. Aceasta tara este de fapt o insula si totul se datoreaza teritoriului. Trainspotting reprezinta o calatorie fantastica prin cotloanele cele mai intunecate ale vietii de jos din orasul Edinburgh. Probabil ca din cauza lipsei “virilitatii” internationale a filmelor si documentarelor scotiene, filmul a avut un impact deosebit de puternic la nivel mondial, dand o cu totul alta forma modului de intelegere a culturii scotiene. Desi filmul este unul de referinta si multi scotieni il considera pe Irvine Welsh un geniu, trebuie sa stii ca nu toti scotienii sunt violenti sau “aspiratoare” de pastile.
[highlights color=”blue”]Cere scotienilor sa-l imite pe Fat Bastard din Austin Powers.[/highlights]
Imagineaza-ti o petrecere in New York, alaturi de un grup mare de prieteni, vinul curge si toti au luat-o un pic pe ulei. Vine si mancarea – in meniu sunt coaste de porc la gratar. “Minunat”, te gandesti, “stiu ce urmeaza”.
“Poti sa-mi dai platoul cu coaaaaaste?” incepe cineva sa se balbaie.
“Hei, stii ceva, parca esti Fat Bastard din Austin Powers.”
Un cor de rasete.
“Spune, ‘get in ma belly,’” cere publicul la unison.
“Nu, mai bine nu,” vine replica in engleza cea mai pura.
Inainte sa iti dai seama, toata lumea cauta pe Google citate apartinandu-i lui Fat Bastard.
“Oh, oh, I ATE A BABY!!!!!”
“Nu,” intrerupe altcineva, “Katie, spune, I’m dead sexy!”
Nimeni nu se da batut si in final, dupa 10 minute de schimburi de replici de genul, vine cireasa de pe tort.
“I want my baby-back, baby-back, baby-back, baby-back ribs. I want my baby-back, baby-back, baby-back, baby-back, baby-back, baby-back ribs. Chili’s…baby-back ribs.”
Camera explodeaza. “Dati-mi si mie afurisita aia de carne,” mai apuci sa mormai.
[highlights color=”blue”]Numeste whisky-ul Scotch[/highlights]
E ca inceputul unei glume proaste: Un barbat intra intr-un bar si cere un Scotch cu gheata. Barbatul e american. Barmanul lasa sa-i scape un oftat – asta e prima ofensa, gandeste el, dar totusi o neintelegere – si plin de politete isi corecteaza clientul.
“Oh aye? Ok, deci ai vrea un whisky?” Asta poate fi perceputa ca fiind prima avertizare.
Data viitoare, americanul intra in bar si un localnic se strecoara langa el, soptindu-i, “Nu mai pronunta cuvantul Scotch…”
“Vreau un Scotch cu gheata,” ciripeste americanul.
“Oh Doamne, bietul de el,” murmura la unison localnicii.
Barmanul pune mana pe un pahar, il indreapta catre lumina, ranjeste satisfacut, toarna bautura si ii spune americanului: “Stai jos fiule. O sa-ti spun o mica poveste despre whisky-ul scotian.”
[highlights color=”blue”]Scotia face parte din Anglia, nu?[/highlights]
Asta e mai complicat. Regatul Unit este alcatuit din patru tari. Anglia este una dintre ele. Se intampla destul de rar in prezent sa te intalnesti cu cineva care sa nu stie sa se uite o harta, dar subiectul naste dispute cu scotienii, mai ales in ce priveste competitiile sportive internationale, intrucat acestia nu-si pot reprezenta propria tara. Sa luam exemplul lui Andy Murray. Slava Domnului ca a castigat Wimbledonul pentru Anglia, pentru ca daca ar fi pierdut, ar fi fost o mare infringere pentru Scotia.
Avand in vedere referendumul la care scotienii isi vor vota anul viitor independenta, subiectul devine si mai arzator. In trecut, nationalistii din aceasta tara erau considerati romantici si mult prea legati de trecut si de rivalitatea istorica. Acest referendum va atinge unul dintre subiectele cele mai fierbinti ale natiunii scotiene, din ultimii 200 de ani. Daca scotianul este sau nu in favoarea independentei, este irelevant pentru raspunsurile pe care acesta le da celor care nu sunt la curent cu diviziunea dintre tari in Regatul Unit. Fara doar si poate, englezii, galezii si irlandezii simt cam acelasi lucru.
[highlights color=”blue”]Intreaba-i pe scotieni daca l-au vazut vreodata pe Monstrul din Loch Ness[/highlights]
Te intrebi poate de ce Monstrul din Loch Ness a devenit subiectul central al conversatiilor din intreaga lume. Pentru scotieni el nu este deloc fascinant – asa cum este in fapt Loch Ness. Si putin probabil ca l-a vazut cineva vreodata pe Nessy. Se prea poate ca scotienii – sursa inimaginabila de folclor – sa fii scornit chestia asta cu monstrul, undeva intr-un pub Drumnadrochit (micul oras de langa lac), dupa ceva mai multe swallies (bauturi).
“Cum am putea sa scoatem niste bani de pe urma turistilor?”
“De ce n-am inventa o poveste despre o bestie care traieste in lac?”
“Aye…asa o sa facem.”
Si astazi Scotia le multumeste americanilor pentru dolari.
[highlights color=”blue”]Spune “Oh, sunt o zecime scotian, dupa tata” si ai impresia ca asta inseamna ceva[/highlights]
Sa spui ca scotienii sunt mandri de mostenirea si de stramosii lor, este un pleonasm. Scotia este locul in care vecinii tai iti cunosc bunica de mai bine de jumatate de secol si are o cultura in care radacinile pot fi scormonite cu mii de ani in urma. Nu numai ca asta ii ajuta sa isi cunoasca arborele genealogic, dar le si defineste statutul social, fundamentul moral si le da sentimentul ca apartin undeva. Generatiile actuale invata de la bunicii nostri, dar scotienii au privilegiul de a beneficia de secole intregi de cunoastere si intelepciune, transmise de la o generatie la alta.
[highlights color=”blue”]Intreaba de fel de animal este The Haggis[/highlights]
Intrebarea asta e mai mult amuzanta decat iritanta, pentru scotieni. Dar daca pui la indoiala existenta unui animal numit “the Haggis,” ar fi bine sa-ti ascunzi ignoranta.
[highlights color=”blue”]Insulta-le echipa de rugby[/highlights]
Daca ai avut vreodata placerea sa vezi echipa Scotiei jucand pe stadionul Murrayfield din Edinburgh, punctul asta te va sensibliza si pe tine. Exista ceva legat de atmosfera electrizanta de acolo care face ca inima sa iti bata mai tare si care iti poate umple si ochii de lacrimi. Indiferent din ce parte a Scotiei vin, majoritatea tinerilor viseaza la sansa de a juca rugby pentru tara lor. Este cea mai mare onoare ca scotian, sa ai un baiat in familie care sa faca parte din echipa Scotiei. Desi acestia nu castiga foarte des, echipa nationala de rugby este privita cu mandrie.
Add Comment