Palle Bo este un danez care în urmă cu cinci ani, la vârsta de 50 de ani, după o îndelungată carieră în radio, și-a vândut casa, mașina și mobila și a descoperit fericirea. Fericirea de a deveni nomad digital și de a începe să călătorească permanent, vizitând una după alta țările lumii. Scopul lui este să le vadă pe toate (plus toate statele Americii) și, deși mai are ceva până acolo, nu se grăbește. Pentru că, nu-i așa?, cine s-ar grăbi să-și consume fericirea?
Palle este, totodată, creatorul unui foarte apreciat podcast de travel, The Radio Vagabond, la producerea căruia și-a adus toate cunoștințele acumulate în anii de radio, rezultatul fiind unul surprinzător de bun. Pentru că Palle nu înregistrează în studio. Studioul său e lumea largă și, dacă vei asculta măcat un episod din cele peste 200 ale podcastului The Radio Vagabond, vei descoperi că el reușește cu mare artă să aducă în zona audio tot ceea ce te-ai aștepta să găsești într-o emisiune video de călătorii.
L-am abordat pe Palle și am aflat câteva lucruri foarte interesante despre el și călătoriile lui:
De unde ești, Palle, și de unde pasiunea asta pentru călătorii?
Sunt din orașul Randers, o localitate din zona rurală a Danemarcei. Mi-a plăcut dintotdeauna să călătoresc și să văd diverse locuri din lumea largă. Cu toate astea, făcând parte dintr-o familie cu patru copii, nu călătoream prea mult când eram mic. E drept, în fiecare an, ai mei ne duceau în vacanță câte o săptămână, undeva prin Danemarca, așa că am apucat să văd o bună parte din propria mea țară.
Care a fost prima țară în care ai călătorit și ce amintiri ai de acolo?
Nici măcar nu-mi amintesc. S-ar putea să fi fost o scurtă călătorie peste granița de sud, în Germania. Dar cea pe care o rețin cu adevărat este vacanța de vară făcută cu familia, în Norvegia. Apoi, în jurul vârstei de 20 de ani, am făcut prima excursie importantă în Europa. O lună întreagă într-o călătorie cu trenul, care m-a purtat prin Grecia, Italia și Franța.
Câte țări ai vizitat până acum și care e targetul tău?
În urmă cu 5 ani mi-am început viața de călător full-time. La acea vreme vizitasem 23 de țări, iar acum (august 2021) am ajuns la 97. Targetul este să vizitez toate cele 193 de țări din ONU.
Cum alegi următoarea țară pe care o vizitezi? Ai un plan sau mergi la întâmplare?
Modalitatea alegerii variază. Uneori am fost pe același continent o perioadă mai lungă de timp și am simțit nevoia de a vedea ceva complet diferit. Altădată poate fi o conferință sau un alt eveniment care să mă facă să merg într-o țară într-un moment anume, după care să vizitez mai multe țări aflate în acea regiune. De pildă, acum sunt în Statele Unite, dar știu că în curând voi fi în Londra pentru World Travel Market din noiembrie și în Berlin, la ITB, în martie.
Uneori, însă, pur și simplu caut „de aici până acolo” pe Skyscanner și apar idei.
Cum călătorești? Sponsorizări, contracte, pe banii tăi? Ce tip de cazare alegi – pe buget sau la cinci stele?
Toate variantele de mai sus. Majoritatea călătoriilor le fac pe banii mei, dar am fost invitat în multe press trip-uri datorită podcastului meu, The Radio Vagabond. Și da, mă cazez în tot felul de locuri – în general, stau la Airbnb-uri, dar și în hosteluri, în hoteluri mai ieftine sau mai scumpe etc. Tocmai m-am întors dintr-o croazieră în Caraibe.
De fapt, trăiești din călătorii sau ai și alt job?
Am un podcast de travel și un blog de travel. Și chiar dacă am și un sponsor, acestea nu sunt principalele mele surse de venit. Conduc propria mea companie de producție audio, RadioGuru, și, din postura de nomad digital, produc voiceover-uri, podcasturi și alte lucruri din zona audio pentru clienți precum LEGO.
Ai familie? Călătorești singur sau împreună cu partenera?
Călătoresc singur, dar am doi copii mari, două fete. Ambele locuiesc în propriile lor apartamente și sunt studente la universitate în Danemarca. Chiar dacă eu călătoresc full-time, suntem foarte apropiați și vorbesc cu ele aproape zilnic. De câte ori se poate, mă vizitează, oriunde aș fi prin lume. O dată am călătorit împreună cu cea mică vreme de patru luni prin Asia (inclusiv în Coreea de Nord).
O dată sau de două ori pe an le vizitez, pe ele și restul familiei, în Danemarca.
O întrebare clasică: top 3 cu țările tale favorite și explicația pentru care sunt favorite.
Asta e una dintre cele mai puțin plăcute întrebări pentru mine, deoarece e foarte greu să răspund. E ca și cum te-ar întreba cineva „care e copilul tău favorit?”.
Una peste alta, însă, favorita mea e Africa de Sud, și în special orașul Cape Town. Am fost acolo de trei ori și de fiecare dată am avut șederi lungi (în 2020 m-a prins lockdown-ul și am stat aproape zece luni). Natura e fantastică acolo, grație lui Table Mountain și a coastei marine. E un oraș modern și plin de viață, care are absolut tot ce-i trebuie, dar în special un vibe foarte cool. Iar oamenii sunt prietenoși și au un simț al umorului foarte dezvoltat.
Nu știu cine ar veni, însă, pe locurile doi și trei. Dar aș spune că mi-aș dori să mă reîntorc în Columbia pentru oamenii de acolo, pentru natură și pentru mâncare. Am stat acolo două luni în acest an și simt că am descoperit foarte puțin. Același lucru simt în legătură cu Guatemala și El Salvador.
Un alt oraș favorit de-al meu este Toronto. Iar în Canada sunt multe locuri pe care aș vrea să le vizitez. Sper să ajung în Vancouver, cam într-o lună.
Am fost în toate țările din Europa, dar încă sunt multe locuri pe care mi-aș dori să le explorez. De exemplu, am petrecut doar câteva zile în România, la Brașov, și am fost sedus de peisajele montane.
Ne vom întoarce la România, dar până atunci, spune-mi dacă ai o țară favorită din punct de vedere gastronomic? Care e preparatul tău favorit?
Îmi place mâncarea, dar nu sunt un foodie. Cred că, din acest punct de vedere, voi alege Japonia. Totul e bun acolo, nu doar sushi și nu doar în restaurantele de top. Alte două țări în care îmi place mâncarea sunt Argentina și Italia. Argentina fiindcă sunt un „carnivor”, și argentinienii fac niște fripturi fantastice, iar Italia deoarece acolo mâncarea e foarte simplă, dar extrem de gustoasă.
Care a fost cel mai fericit moment al vieții tale de călător?
Aproape fiecare zi a ultimilor cinci ani. Din nou, o întrebare dificilă, pentru că am tendința de a mă bucura de fiecare zi. Dacă ar fi să aleg un moment anume, aș zice că acela a fost cel în care am făcut prima călătorie Nomad Cruise și m-am simțit ca și cum mi-am găsit tribul. Am devenit parte a unei comunități plină de oameni deschiși la minte. De atunci, am mai făcut încă două croaziere cu ei, și abia aștept să se termine pandemia ca să o fac pe următoarea.
Și care a fost cel mai dificil moment al vieții de călător?
Nu am traversat un moment cu adevărat periculos, dar am făcut pneumonie când călătoream prin Africa. Eram departe de orice spital și trebuia să mă întorc din drum ca să găsesc unul. Am făcut o radiografie cam dubioasă, am trimis-o doctorului meu de acasă, iar acesta și-a făcut griji cu privire la starea mea de sănătate, crezând că e ceva foarte serios. Am primit mesajul lui când eram singur în Etiopia și m-am cam speriat. Slavă Domnului, o săptămână mai târziu am putut să fac o investigație mai serioasă și totul era foarte în regulă. Acesta a fost de departe cel mai dificil moment.
Site-ul tău se numește The Radio Vagabond. Care e menirea lui? Practic, e un site pentru podcastul cu același nume.
Da, TheRadioVagabond.com e site-ul meu, un loc în care postez articole lungi și fotografii din călătoriile mele. Plus câte un episod din podcastul meu. „Oferta” principală este podcastul, unde îmi documentez călătoriile.
Am pornit acest podcast pentru mine, cel ajuns la 95 de ani, care nu mai poate să călătorească. Ca producător de radio, cu o lungă carieră în spate, acesta e modulul meu creativ și felul în care am ales să-mi păstrez amintirile. Dar, deoarece a devenit din ce în ce mai popular, am început să muncesc tot mai mult pentru a-l face cât mai interesant în urechile ascultătorilor, cărora vreau să le ofer multă inspirație de călătorie și, în același timp, multe ponturi.
Cum poți să „storci” maximum dintr-o călătorie într-un format de podcast, acolo unde nu poți oferi imagini foto sau video?
Podcastul meu e diferit față de alte podcasturi de călătorie, deoarece eu fac multe înregistrări audio în timp ce vizitez. Când vorbesc cu oamenii, de pildă, de cele mai multe ori mă întâlnesc cu ei în autobuz, într-o mașină, într-o cafenea sau pur și simplu pe stradă, pentru ca ascultătorii să prindă ulterior sensul și farmecul atmosferei din țara respectivă. O fotografie spune mai mult decât o mie de cuvinte, dar în viziunea mea, sunetul e la fel de puternic. Aproape că poți vedea scuterele din Hanoi, auzindu-le cum trec pe lângă mine sau aproape că poți simți mirosul condimentelor dintr-o piață marocană când auzi limba locală a comercianților de acolo și zgomotul provenit de la moscheea din fundal.
Pe lângă asta, desigur că fac și o mulțime de fotografii. Sunt prezent pe majoritatea rețelelor sociale, în special pe Instagram și Facebook. Aproape toate postările mele includ multe fotografii și, adesea, filme.
Care sunt ingredientele pentru a avea un podcast de travel de succes?
Principalele ingrediente sunt pasiunea, tenacitatea și dorința permanentă ca următorul episod să fie mai bun ca precedentul. E un maraton, nu un sprint. Până acum am peste 200 de episoade în limba engleză și peste 250 în daneză, limba mea maternă. Și chiar dacă a devenit destul de popular pentru un podcast de nișă, îmi dau silința să îmbunătățesc calitatea lui și să găsesc mijloace noi de promovare.
Ții un jurnal al zborurilor?
Nu neapărat. În computer am un director în care păstrez fiecare bilet sau factură și poate cândva voi găsi timp să le pun în ordine și să contabilizez. Nu am o linie aeriană favorită și nici nu mă pricep la jocul numit „frequent-flyer”. M-am înscris în toate programele lor și chiar dacă am zburat foarte mult în ultimii cinci ani, nu am folosit nici măcar o singură dată acele mile care se adună pe carduri. Probabil greșesc.
Pentru mine, compania aeriană favorită este cea care mă duce cu bine la destinație și îmi aduce și bagajele, fără întârzieri și, dacă se poate, cu ușurință în privința rezervării și fără costuri ascunse. Uneori companiile aeriene par ieftine, dar apoi apar multe restricții, îndeosebi în privința bagajelor.
Ai avut vreun moment dificil în aer?
Nu. Nu am teamă de zbor și chiar dacă s-a mai întâmplat ca vremea să nu fie bună, nu am traversat niciun moment cu adevărat înspăimântător.
Spune-ne o poveste legată de o persoană interesantă pe care ai cunoscut-o într-o călătorie.
Am întâlnit foarte multe persoane interesante în călătoriile mele și cred că aceasta e cea mai bună parte a unei călătorii. Iar datorită podcastului meu am un motiv pe care-l folosesc pentru a intervieva oamenii. O poveste legată de asta vine din acel moment în care mi-a fost rău în Africa.
Eram într-un orășel marocan, pe nume Tiznit și am devenit amic, din întâmplare, cu Omar, măcelarul local. Magazinul lui nu e la drum, așa încât, dacă ți-e foame, după ce cumperi carnea, te duci la următoarea intrare unde ți-o pun direct pe grătar și primești și o salată. Un fel de „îmi duc carnea să mi-o facă la restaurant”.
Cum eram ultimul client din acea zi, Omar a venit și s-a așezat lângă mine și am început să vorbim. Evident, am înregistrat conversația, urmând să o folosesc într-un episod din The Radio Vagabond. Acesta a fost începutul prieteniei noastre. Peste câteva zile, m-a invitat să iau prânzul la el acasă, așa încât i-am cunoscut familia și m-am jucat cu fiul lui cel mic.
În ziua când m-am îmbolnăvit de pneumonie, și m-am dus la spital în Tiznit, Omar a închis măcelăria în mijlocul zilei și s-a grăbit să vină la spital pentru a mă ajuta cu traducerea și trecerea prin întregul proces. A insistat să plătească spitalizarea, chiar dacă am încercat să-i spun că suma e acoperită de asigurarea mea. L-am simțit alături tot timpul.
Din când în când, ne scriem sau vorbim la telefon și sper să mă întorc în Maroc și să-l revăd. (ai aici podcastul cu Omar, n.a.)
Ai întâlnit sau ai intervievat persoane celebre?
Da, dar în mare majoritate e vorba de celebrități daneze. Ca să menționez doar două, l-am intervievat pe ministrul de externe danez în Beijing și pe un producător muzical de succes, Soulshock, în locuința lui din Hollywood Hills. Acesta a colaborat cu mari vedete precum Tupac și Whitney Houston.
Care e cartea de călătorii favorită?
În mod cert, Vagabonding, de Rolf Potts. Nu doar că e o „biblie” a celor care vor să călătorească mai mult, dar este și romanul care m-a inspirat să mă auto-denumesc The Radio Vagabond. O altă carte fantastică este How to Travel the World on $50 a Day, scrisă de nomadul Matt Kepnes. Am avut plăcerea de a-i avea pe amândoi – Rolf Potts și Nomadic Matt – invitați în podcastul meu.
Spuneai că ai fost în România. Ce ți-a plăcut și ce ți-a displăcut?
Da, am fost, la începutul perioadei în care am decis să călătoresc. La acea vreme produceam podcastul doar în limba daneză. Se poate asculta pe site, dar nu cred că vei înțelege ceva.
Mi-a plăcut foarte mult, în special ziua în care am făcut o lungă drumeție în natură. Venind dintr-o țară care nu are munți, mi-a plăcut la nebunie să conduc prin zona montană. Iar șoselele și drumurile pe care am mers în acea zi au fost unele dintre cele mai bune drumuri pe care am condus în viața mea.
Ai vreo amintire specială din România?
Am doar amintiri frumoase din România, așa că aș vrea să mă întorc și să vizitez mai mult. Gazda mea Airbnb din Brașov, și toate celelalte persoane pe care le-am întâlnit au fost extrem de prietenoase și de ajutor.
Dacă te-ai întoarce în România, ce ți-ar plăcea să vizitezi?
Mi-ar plăcea să fac o călătorie mai lungă prin țară și să ies de pe cărările bătătorite, pentru a-i întâlni pe localnici. Prin București am fost doar în trecere, așa că mi-ar plăcea să petrec mai mult timp și în Capitală.
Care e viitorul călătoriilor în această lume pandemică? Ești optimist?
Abia aștept ca lumea să revină la o normalitate, cât de cât, în care să putem călători fără să purtăm mască. Mă tem, însă, că va mai dura ceva până să ne reîntoarcem la vremurile pre-Covid. În 2021 am putut să călătoresc, dar a fost provocator pe alocuri. Și încă sunt unele țări în care aș vrea să ajung, dar sunt închise (Australia și Noua Zeelandă, de pildă).
Ai călători pe Marte? L-ai sunat pe Richard Branson deja? 😊
Neah, nu e o ambiție de-a mea să ajung pe Marte. Cred că e o călătorie lungă, pentru un peisaj plictisitor. Vreau să ajung în spațiu doar pentru a mă lămuri că Pământul e rotund și nu plat, așa cum spun unii mai nou. Dar pentru asta va trebui să mă ajute Branson, așa că, dacă ai numărul lui, te rog să mi-l dai. S-ar putea să mă ajute să ajung și pe noua lui navă de croazieră. Am auzit că au o clasă VIP, numită „Rock Star”. 😊
Pe Palle Bo îl poți urmări pe site-ul său, The Radio Vagabond, sau pe rețelele sociale: Facebook, Instagram și YouTube.
Citește și: Ric Gazarian: „Cel mai mult îmi place să scriu despre locuri mai puțin cunoscute”
Add Comment