Brașov este unul dintre cele mai importante orașe ale României din punct de vedere economic și cultural, al șaptelea după numărul de locuitori, și, totodată, unul dintre cele mai frumoase.
Aflat pe una dintre cele mai vechi rute comerciale ce unea cele trei vechi regiuni românești – Moldova, Transilvania și Valahia –, la circa 170 km nord de București și în imediata apropiere a Văii Prahovei, Brașovul este, din punct de vedere turistic, orașul care atrage ca un magnet atât vizitatori din străinătate cât și români, care vin din toate colțurile țării să-i admire frumusețile, multe dintre ele cu adânci rădăcini istorice.
Vizitezi Brașovul? Ai aici cele mai bune hoteluri din Brașov!
Fondat de către Cavalerii Teutoni în anul 1211 și menționat documentar pentru întâia oară sub numele actual în 1251, orașul a devenit centru al unei colonii de comercianți sași, care produceau, vindeau și cumpărau haine, arme, obiecte din metal și ceară. Numele orașului provenea (conform unui studiu realizat de Dragoș Moldovanu) de la cel al râului Bârsa (sau Bărsa), termen ce viza o piesă de lemn din componența plugului. Slavii au preluat numele, l-au transformat în Barșov și, mai apoi, în Brașov, orașul purtând, într-o perioadă de tristă amintire (1950-1960) numele Orașul Stalin.
Cea mai veche clădire din Brașov este Biserica Sf. Bartolomeu (aflată în cartierul cu același nume), construită în jurul anului 1260, și tributară mânăstirii cisterciene din Cârța. Dar, dincolo de aceasta, Brașovul are multe obiective turistice care merită vizitate, iar în cele ce urmează am selectat doar 10 dintre acestea, oarecum „obligatorii” pentru oricine dorește să descopere sufletul acestui oraș superb:
10 Poarta Ecaterinei
Poarta Ecaterinei (denumire preluată de la o mânăstire de maici) este unul dintre cele mai impresionante monumente medievale ale Brașovului. Ea face parte dintre cele șapte porți ale fortificațiilor ce înconjurau odinioară orașul începând cu anul 1559. Porțile au fost construite în diverse perioade, unele dintre ele au fost distruse, altele nu, iar ele erau căi de intrare în oraș pentru negustori și călători. Porțile erau mai mari sau mai mici, unele dintre ele erau adevărate cetățui, care funcționau inclusiv pe post de vămi ce încasau taxe (de exemplu – 3% din valoarea mărfii cu care comerciantul respectiv intra în oraș). Porțile erau închise noaptea și se deschideau la primele ore ale dimineții.
Poarta Ecaterinei a fost una dintre cele mai mari porți de intrare în oraș, turnul rămas și astăzi în picioare fiind ridicat în 1559. Poarta avea trei niveluri și patru turnulețe (acestea simbolizau un privilegiu medieval care dădea conducătorilor din Brașov dreptul de a aplica pedeapsa cu moartea – Jus Gladii), cu opt guri de tragere (pentru care fuseseră aduse tunuri de la Praga) și cu o boltă a turnului, pictată în stil renascentist. La un moment dat, Poarta Ecaterinei s-a dovedit a fi prea mică pentru traficul ce se desfășura în oraș, motiv pentru care, în anul 1827, a fost înlocuită cu Poarta Șchei, care se poate vedea și astăzi în apropiere (este recent renovată), cu ale sale trei arcuri – două pietonale și una centrală, pentru vehicule.
Poarta Ecaterinei a fost folosită ca depozit în anii ’50, apoi, la începutul anilor ’70 a fost restaurată. Deasupra intrării a fost plasată stema Brașovului, iar turnul găzduiește, ocazional, diverse expoziții de artă și fotografie. În apropiere se află un mic parc în care poți petrece câteva momente relaxante. Poarta Ecaterinei se află pe strada Poarta Schei.
9 Prima Școală Românească
Dacă traversezi Piața Unirii, în interiorul curții bisericii Sfântul Nicolae, din cartierul Șchei, vei descoperi o adevărată comoară istorică: Prima Școală Românească. Adică locul în care, în anul 1583, s-au desfășurat primele cursuri în limba română. Clădirea este, de fapt, gazda muzeului cu același nume, în care poți admira circa 4.000 de cărți vechi și mai mult de 30.000 de documente, artefacte și obiecte legate de învățământul românesc de pe aceste meleaguri. Printre acestea, prese de tipar, prima Biblie rusească, Evangheliile de la Govora, Cazaniile lui Varlaam, multe biblii românești, mobilier școlar vechi etc.
Renumitul Anton Pann a fost unul dintre profesorii de la Prima Școală Românească, iar în prezent o clasă a fost numită în amintirea lui. Multe dintre obiectele aflate în muzeu au fost donate de către Alexandru Lăpușneanu și Constantin Brâncoveanu, după cum a declarat aici preotul Vasile Oltean, director al acestei instituții.
8 Grădina Zoologică
Zoo Brașov este cea mai mare grădină zoologică din România, fiind amenajată pe o suprafață generoasă într-o zonă superbă aflată în mijlocul pădurii din cartierul Noua. Deși are o istorie ce datează încă din 1960, se poate spune că grădina zoologică a devenit cu adevărat importantă după lucrările de extindere și reamenajare terminate în anul 2014.
S-a creat astfel un spațiu modern, orientat spre educație și agrement, ce găzduiește peste 380 de animale din 110 specii. De la tigrul alb bengalez la cămilele bactriene, de la leii albi la leoparzii zăpezilor, animalele beneficiază de o îngrijire optimă, explorarea grădinii zoologice transformându-se într-o experiență de neuitat, atât pentru copii cât și pentru adulți.
Zoo Brașov este deschisă în toate zilele săptămânii, mai puțin lunea, între orele 9 – 20. Biletul de intrare costă 20 de lei (adulți), respectiv 10 lei (copii peste 2 ani).
7 Parc Aventura
Dacă-ți plac activitățile în aer liber și adrenalina, atunci e musai să ajungi în Parc Aventura, aflat în suburbiile Brașovului, în vecinătatea Grădinii Zoologice și a lacului Noua. Aici, în mijlocul a 2,5 hectare de pădure, poți petrece trei ore în care să alegi câteva dintre cele 15 trasee, în funcție de gradul lor de dificultate. Ai la dispoziție poduri suspendate, 92 de platforme, zeci de jocuri și 692 metri de tiroliene, cea mai lungă traversând lacul pe o distanță de 307 metri.
Programul de vară al parcului este de la 10 la 20 (de luni până duminică), prețurile biletelor de intrare fiind de 70 (copii) sau 80 lei (adulți) pentru 3 ore de distracție.
6 Turnul Alb
Terminat în anul 1494, Turnul Alb, de pe Dealul Straja, era cel mai interesant bastion defensiv al Cetății Brașovului, având o arhitectură ușor bizară, cu un plan semicircular deschis, în formă de potcoavă. De altfel, turnul nu era integrat în zidurile cetății, ci se afla la circa 60 de metri de acestea, legătura cu Bastionul Graft făcându-se prin intermediul unui pod mobil. Turnul avea cinci nivele și era cea mai înaltă construcție a fortificațiilor brașovene (20 de metri), aflându-se sub „jurisdicția” breslei cositorarilor și arămarilor.
A avut ghinionul să fie cuprins și el de flăcările incendiului din 1689, dar a fost refăcut în 1723, an după care au urmat alte și alte restaurări, de-a lungul secolelor. A primit denumirea de Turnul Alb de la faptul că este tencuit și văruit în această (non) culoare. Astăzi, turnul se poate vizita, în interior existând un mic muzeu ce găzduiește diverse expoziții temporare.
5 Bastionul Țesătorilor
Breasla țesătorilor de in din Brașov este „responsabilă” de ridicarea acestui bastion, în perioada 1421 – 1436, în sud-vestul cetății de odinioară. Formă de poligon neregulat pe patru nivele, cu guri de tragere pentru archebuze și bombarde, cu ziduri groase de 4,30 metri la bază și un metru la vârf – iată principalele elemente ale Bastionului Țesătorilor, un spectaculos exemplu de arhitectură defensivă din perioada medievală a Brașovului.
Bastionul și-a păstrat forma originală, fiind ocolit de marele incendiu din 1689 și a fost restaurat după ce, în 1701, s-a prăbușit în bună măsură. Vreme de mulți ani a funcționat ca depozit, iar în 1950, în interiorul său a fost amenajat Muzeul Fortificațiilor Țării Bârsei, în care sunt expuse, printre altele, obiecte și arme ce au aparținut breslei țesătorilor, dar și machete ale Cetății Brașovului și cartierului Șchei. În curtea interioară a bastionului se desfășoară, din anii 2000, spectacole de operă și alte spectacole artistice.
Adresa: George Cosbuc nr. 9
4 Strada Sforii
Pentru multă vreme, Strada Sforii a fost considerată cea mai îngustă stradă din Europa (acum ocupă locul 3 în acest top, după Spreuerhofstraße din orașul german Reutlingen și Parliament Street, din Londra). Lățimea ei variază între 111 și 135 cm, lungimea fiind de circa 80 de metri. Strada a fost construită la începutul secolului 16 și, pentru o lungă perioadă de timp, a servit drept coridor pentru pompieri, cetățenilor brașoveni interzicându-li-se accesul.
Strada are și o legendă, conform căreia aici se ascundeau și se sărutau îndrăgostiții ai căror părinți nu erau de acord cu relația lor. Se spune că dacă-ți săruți iubitul sau iubita pe Strada Sforii, veți rămâne împreună pentru toată viața.
Complet renovată în anul 2003, Strada Sforii este, astăzi, una dintre principalele atracții turistice din Brașov. Ea face legătura între străzile Cerbului și Poarta Schei.
3 Muntele Tâmpa
Muntele Tâmpa (parte a Masivului Postăvaru) are o înălțime de 960 metri. Pe vremea lor, dacii construiseră aici altare pentru sacrificii, preluate apoi de către romani, care le-au păstrat sensul, venerându-l pe Saturn, zeul timpului, și denumind locul Tempus (de la timp), aceasta fiind una dintre explicațiile numelui pe care-l poartă azi.
Tâmpa este rezervație naturală, iar muntele, pe care se află literele BRASOV, în stil Hollywood, poate fi accesat pe jos (traseul Drumul Serpentinelor – pentru amatorii de statistici, sunt 25) sau cu telecabina ce face legătura între cabana Casa Pădurarului de la poale și Restaurantul Panoramic din vârf și care e în funcțiune din anul 1971.
Pe muntele Tâmpa, în partea de vest a vârfului, încă se pot vedea zidurile Cetății Brașovia, ridicată de Cavalerii Teutoni între 1212 și 1218, care a servit drept refugiu pentru brașoveni din calea tătarilor. Odată ajuns în vârf vei avea acces la superba panoramă a orașului Brașov și a Țării Bârsei, cu vedere directă în Piața Sfatului.
2 Piața Sfatului
Piața Sfatului e zona perfectă din care să începi explorarea Centrului Vechi și, în același timp, cel mai vizitat loc al Brașovului. Amenajată prima oară în anul 1420, piața a trecut de-a lungul vremii prin diverse transformări, fiind, în principal, locul în care se organizau diverse târguri pentru negustorii locali și pentru cei veniți din România, în Evul Mediu aici existând și un stâlp al infamiei, de care erau legate vrăjitoarele ce urmau a fi judecate sau alți nelegiuiți.
Principala clădire din Piața Sfatului este Casa Sfatului, aflată în mijlocul pieței, care inițial a avut rol de turn de supraveghere împotriva atacurilor otomane, după care a devenit clădire a Primăriei (1503). Reconstruită de mai multe ori (1608, 1662, 1689), Casa Sfatului a fost propusă pentru demolare la începutul secolului 20, fiind salvată în ultimul moment, în urma unui protest al comunității locale. Au urmat lucrări de restaurare, iar în anii ’50 a devenit muzeu, rol pe care îl îndeplinește și astăzi – Muzeul Județean de Istorie Brașov.
Ceasul din turnul Casei Sfatului are și el o istorie interesantă, cel original (1516) având un mecanism similar celui de la Cetatea Sighișoara, cu o păpușă care se deplasa pentru a bate gongul la ore fixe. Afectat de incendiul din secolul 18, ceasul a fost înlocuit, dar este păstrat în Muzeul de Istorie.
Pe lângă Casa Sfatului, în Piața Sfatului se află și alte clădiri importante: Casa Negustorilor (construită între 1541-1547 de Apolonia Hirscher, văduva lui Lukas Hirscher, judele Brașovului. În Evul Mediu era loc de desfacere a diverselor mărfuri comercializate de breslele cizmarilor și cojocarilor), Casa Mureșenilor (ce găzduiește muzeul dedicat familiei Mureșenilor, din care au făcut parte, între alții, poetul Andrei Mureșanu, autorul versurilor imnului național Deșteaptă-te române și Iacob Mureșianu, proprietar al ziarului Gazeta Transilvaniei în a doua jumătate a secolului 19), Muzeul Civilizației Urbane Brașov sau Casa Filstich-Plecker (construită inițial în secolul 16 și gazdă a mai multor instituții importante). La doi pași de Piața Sfatului se află Biserica Neagră.
1 Biserica Neagră
A doua jumătate a secolului 14 (anul 1383) a marcat începutul construcției Bisericii Negre din Brașov. A fost finalizată în anul 1477 și, în prezent, este, poate, cel mai reprezentativ exemplu de arhitectură gotică din România. Totodată, este a doua biserică din România, ca mărime, după Catedrala Neamului din București, și cea mai mare construcție gotică din sud-estul Europei (89 metri lungime, 38 metri lățime, 65 metri înălțime).
Biserica a cunoscut un moment de cumpănă în anul 1689, când a fost parțial distrusă de un puternic incendiu. De altfel, din cauza faptului că zidurile i-au fost înnegrite în urma incendiului, biserica a primit numele actual, care, însă, a fost consemnat oficial abia din secolul 19.
În bună măsură, Biserica Neagră, ce aparține comunității evenghelice luterane din Brașov, este principalul simbol al orașului. De-a lungul timpului a fost supusă lucrărilor de restaurare și extindere, cele mai ample fiind, evident, cele din urma incendiului, când au fost chemați meșteri din orașul hanseatic Danzig (Gdansk ulterior) care au refăcut bolțile, dar în stil baroc, și nu gotic.
Biserica poate găzdui circa 5000 de persoane, iar unul dintre punctele de mare atracție din interior este celebra sa orgă, instalată între 1836 și 1839 de către firma Buchholz, din Berlin și inaugurată pe 17 aprilie 1839 printr-un concert susținut de organistul Carl August Buchholz. Orga are 3993 de tuburi, cel mai mare având o înălțime de 13 metri, și a fost restaurată în perioada 1997-2001, când a fost complet demontată. Un alt record pe care-l deține este legat de clopotul de bronz din clopotniță, care cântărește șase tone și care este cel mai mare clopot din România. Și nu putem trece nici peste colecția de covoare orientale (secolele 15-16), a doua cea mai mare din Europa, după cea din Palatul Topkapî din Istanbul, circa 110 exemplare fiind expuse în interior.
Cel mai bun moment pentru a vizita Biserica Neagră este cel în care sincronizezi vizita cu un concert de orgă. Concertele de orgă au loc cu regularitate încă din anul 1953, în perioada verii desfășurându-se de trei ori pe săptămână.
Pin it!
Citește și: 10 lucruri de văzut și făcut în Țara Făgărașului
[…] by the Carpathian Mountains, and one of the most visited cities in Romania, there are so many great things to do in Brasov. Founded by the Teutonic Knights in 1211, it’s a mix of colorful gothic, baroque, and […]