Aidoma bacteriilor microscopice, fiintele umane au invatat sa evolueze si sa reziste in conditii extreme – de la caldura arzatoare din Sahara, pana la tundra inghetata din Siberia. Chiar si in muntii cei mai inalti, unde stratul de oxigen este foarte subtire, oamenii triaesc acolo de mii de ani. In jur de 140 de milioane de oameni traiesc permanent la altitudini de peste 2500 de metri in muntii Himalaya din Asia, in Anzii din America de Sud sau in tinuturile etiopiene inalte din Africa, unii dintre ei chiar prosperand in orasele de aici. In lista de fata ai 7 orase si asezari, fiecare dintre ele, aflate la peste 3000 de metri altitudine.
[highlights color=”red”]La Rinconada[/highlights]
La Rinconada din Peru este o veche locatie de exploatari aurifere, din indepartatii Anzi Peruvieni, care si-a castigat in ultima vreme statutul de oras. Peste 50000 de oameni locuiesc in aceasta asezare muntoasa, aflata la 5100 de metri altitudine, considerata a fi cea mai inalta din lume. In ciuda faptului ca economia are la baza aproape in intregime aurul exploatat in mina din apropiere, infrastructura orasului ramane una saraca. Aici nu exista instalatii tehnico-sanitare, iar din cauza practicilor miniere din zona, contaminarea cu mercur este una ridicata. Aproape toti locuitorii orasului sunt muncitori care au venit aici in speranta unui loc sigur de munca si dornici de imbogatire. Acestia lucreaza in cadrul unui sistem specific de plata, numit Cachorreo. Ei muncesc 30 de zile fara a primi niciun ban, iar in a 31-a zi li se permite sa ia din mina, atata minereu cat pot cara. Ce fac cu el ulterior, este problema lor. In ciuda faptului ca este practicat acest sistem neobisnuit de plata, minerii continua sa vina aici. Populatia din La Rinconada a crescut cu peste 230% in ultima decada.
[highlights color=”red”]El Alto[/highlights]
Orasul El Alto este unul dintre centrele urbane cele mai mari si prospere din Bolivia. Cu o populatie de peste 1,1 milioane locuitori, care traiesc la o altitudine de 4150 de metri, este si unul dintre orasele aflate la cea mai mare altitudine din lume. La un anumit moment, El Alto a fost doar o suburbie a adiacentului La Paz din tinutul muntos Altiplano, dar din cauza migratiei inregistrate din zonele rurale ale Boliviei in regiunea La Paz, in anii ’50, zona s-a dezvoltat si in mai putin de 40 de ani, a ajuns la statutul de oras de sine statator. Pana in anul 1903, El Alto nu a fost locuit, in acel an fiind data in functiune nou construita cale ferata care facea legatura intre lacul Titicaca si Arica si care ajungea pana la marginea canionului, acolo unde au fost construite gara La Paz, complexul de cai ferate si antrepozite, alaturi de locuinte pentru muncitorii feroviari. In anul 1925, aici a fost construit un aerodrom, ca baza a noii forte aviatice, care a facut ca locul sa se extinda. In 1939, s-a deschis prima scoala elementara din El Alto, iar dezvoltarea a ajuns la cote maxime in anii ’50, cand localitatea a fost conectata la reteaua de alimentare cu apa din La Paz. Inainte de aceasta, toata apa trebuia transportata din La Paz. In 1985 El Alto si imprejurimile sale au fost separate politic de La Paz, iar in 1987, El Alto a fost formal incorporat drept oras.
[highlights color=”red”]Potosi[/highlights]
Alt candidat din Bolivia, Potosi, se afla la o altitudine de 4090 metri. Infiintat in anul 1545 ca si oras minier, locul a prosperat in mod fabulos, devenind unul dintre cele mai mari orase din America si din lume, cu o populatie de peste 240000 de locuitori. Potosi se afla la poalele muntelui Cerro de Potosí – despre care se spune ca este facut din minereu de argint si al carui varf inalt de 4824 metri a dominat intotdeauna orasul. Cerro Rico este cel care sta la baza importantei istorice a orasului, intrucat a fost principalul furnizor de argint al Spaniei in perioada noului imperiu spaniol. Din Potosí venea majoritatea argintului. In perioada cuprinsa intre anii 1556 si 1783, 45000 de tone de argint pur au fost extrase din Cerro Rico, dintre care 9000 au ajuns la monarhia spaniola. Datorita mineritului extensiv, muntele insusi a scazut in inaltime cu cateva sute de metri. In anul 1672, a fost infiintata o monetarie pentru a face monezi din argint, iar rezervoare de apa au fost construite pentru a satisface nevoile in crestere ale populatiei. La acea vreme, au fost ridicate peste 86 de biserici, iar populatia orasului a ajuns la aproape 200000 de locuitori, facand ca aceasta sa fie una dintre cele mai mari si bogate asezari din lume. Dupa anul 1800, minele de argint au fost golite, principala resursa din zona devenind cositorul. Acest fapt a dus la un oarecare declin economic. Cu toate acestea, muntii continua sa fie explorati in cautare de argint si in zilele noastre. Din cauza conditiilor proaste de munca, lipsei echipamentului de protectie si inhalarii constante a prafului, minerii continua sa aiba o speranta scazuta de viata, in timp ce majoritatea dintre ei contacteaza silicoza si mor in jurul varstei de 40 de ani.
[highlights color=”red”]Shigatse[/highlights]
Shigatse este al doilea oras ca marime din Regiunea Autonoma a Tibetului, din China, cu o populatie de 100000 de locuitori si aflat la o altitudine de 3840 metri, la confluenta dintre raurile Yarlung Tsangpo (Brahmaputra) si Nyang (Nyang Chu sau Nyanchue), in vestul Tibetului. Shigatse se afla pe un teren plat, inconjurat de munti inalti, iar zona urbana se afla la sud de raul Yarlung Zangbo, din partea sud-centrala a Tibetului. Orasul a fost vechea capitala a provinciei Ü-Tsang, iar in prezent este centrul administrativ al modernei prefecturi Shigatse, cartier din Tibet.
[highlights color=”red”]Juliaca[/highlights]
Juliaca este capitala din San Roman, din regiunea Puno in partea de sud-est a Peru. Este cel mai mare oras din regiune, cu o populatie de 225146 locuitori (in 2007) si aflat la 3825 metri altitudine, pe platoul Collao, fiind totodata si cel mai mare centru comercial din Puno. Juliaca este si un punct de tranzit important in zona, avand legaturi puternice cu orasele din sudul tarii printre care Arequipa, Puno, Tacna, Cuzco, Ilo si cu Bolivia.
[highlights color=”red”]Oruro[/highlights]
Infiintat la data de 1 noiembrie 1606, ca centru minier pentru exploatarea argintului in regiunea Urus, Oruro este in prezent un oras important din Bolivia, cu o populatie de 235393 locuitori (in urma recensamantului din 2010), aflat la 3706 metri deasupra nivelului marii. Dupa ce minele de argint au fost epuizate, Oruro a redevenit la sfarsitul secolului 19, centru pentru explorarea cositorului si pentru o vreme, mina La Salvadora de aici a reprezentat cea mai importanta sursa de cositor din lume. Treptat, aceasta resursa a devenit mai putin abundenta, iar Oruro a cazut din nou in declin, desi principalul angajator a ramas tot industria miniera.
[highlights color=”red”]Lhasa[/highlights]
Aflata intr-un mic bazin inconjurat de muntii Himalaya, Lhasa este la o altitudine de 3600 metri, in mijlocul platoului Tibetan, muntii din jur ajungand la inaltimi de 5500 metri. Raul Kyi (sau Kyi Chu), afluent al fluviului Yarlung Zangbo, traverseaza partea de sud a orasului. Acest curs de apa, cunoscut in randul localnicilor drept “valurile albastre vesele”, trece printre piscurile acoperite de zapada si defileele din muntii Nyainqêntanglha, pe o distanta de 315 kilometri, varsandu-se in Yarlung Zangbo, la Qüxü, acolo unde se afla o zona de un pitoresc aparte. Lhasa este al doilea oras ca marime de pe platoul Tibetan, avand o populatie de peste 550000 de locuitori si aici se afla multe locatii budiste de o deosebita importanta culturala, precum palatul Potala, templul Jokhang si palatele Norbulingka, multe dintre ele aflandu-se in cartierul Chengguan.
[/nextpage]
Add Comment