Vizitele la misiunile diplomatice permanente, cunoscute sub numele de ambasade, fac parte inevitabila din calatoriile in strainatate. Fie ca trebuie sa iti reinnoiesti o viza sau sa obtii una noua, localizarea cladirilor in care se afla ambasadele face parte din program. Dar cum se alege sediul unei ambasade, aflat in incinta unei cladiri pentru care legea locala nu functioneaza?
Totul seamana cu achizitionarea unei case noi, cu exceptia politicii care este implicate, a securitatii exagerate si a prestigiului la nivel mondial care valoreaza mult mai mult decat frumusetea salii de baie din incinta.
[highlights color=”red”]Ambasadele dateaza de peste 500 de ani [/highlights]
Aparitia moderna a ambasadelor esre rezultatul ad-hoc al actiunii imperiilor europene timpurii care au incercat sa mentina comunicarea si aliantele intre ele. Sistemul functioneaza inca din anul 1455, atunci cand Milano si-a trimis primul reprezentant permanent in Franta. In anul 1815, au fost stabilite primele ranguri diplomatice moderne, ulterior europenii disputandu-si-le intre ei, pana cand acestea au fost stabilite la nivel formal, prin Conventia de la Viena asupra relatiilor diplomatice din anul 1961.
De atunci, diplomatii isi predau ambasadele – relatiile diplomatice fiind in mod traditional deschise vizitelor trimisilor straini – de obicei la sfarsitul unui razboi, in semn de capitulare sau pentru a marca declararea pacii. Trimisilor straini li se acorda protectia, pentru ca acestia sa poata inmana mesajele si astfel a aparut imunitatea diplomatica. Conventia de la Viena asupra relatiilor diplomatice a extins imunitatea si asupra familiilor diplomatilor (Articolul 37) si interzice reprezentatilor tarii gazda sa intre in ambasada unei alte tari, daca nu sunt invitati de catre ambasador (Articolul 22).
[highlights color=”red”]Politica amplasamentului[/highlights]
Ambasadele nu exista numai pentru motive functionale ci si pentru a intari relatiile dintre doua natiuni. De exemplu, Ambasada SUA in Cairo. Subiecte precum acesta fac obiectul unor dezbateri serioase in randul celor care se ocupa de designul ambasadelor, arhitectii incercand sa construiasca cladiri care, atat in vremuri de pace cat si de razboi, sa reprezinte un simbol al valorilor americane, dar care sa faca si fata fortei bombardamentelor. Pentru cei ce construiesc ambasade acesta este un echilibru dificil de realizat si unul care a starnit controverse in ultimele doua decenii, aducand in conflict doua elemente: izolarea si angajamentul civic.
In general vorbind, ambasadele din zonele cele mai aglomerate ale unui anume oras tind sa se incadreze mai bine in decor decat cele izolate. Amplasamentul acestora nu se face insa fara consideratii legate de securitate. Este mai usor pentru ceilalti sa-i monitorizeze pe cei care intra si ies din ambasada, in cazul unei cladiri izolate; de lucrul aceste trebuie sa se tina seama atunci cand se cauta un loc pentru amplasarea unei ambasade. Ambasadele au si tendinta de a scoate in evidenta mostenirea culturala a unei tari, prestigiul acesteia si valorile sale, in fata vizitatorilor de toate categoriile, fie ca este vorba despre cei care intra in ambasada pentru a obtine o viza de calatorie sau de catre demnitarii straini care participa la diferite evenimente.
[highlights color=”red”]Strada ambasadelor [/highlights]
Multe capitale din lume au o asa-numita strada a ambasadelor, acolo unde tara gazda plaseaza multe misiuni diplomatice straine. Pozitionarea lor pe aceste strazi este realizata adesea din ratiuni imobiliare, in cadrul unor tranzactii in care natiunile achizitioneaza terenuri si proprietati private. (Uneori achizitile se fac din alte tari, cum ar fi cazul Finlandei care a cumparat fosta ambasada SUA din Suedia, in anul 1971.)[sws_pullquote_right] Tari care au bani – precum SUA, Marea Britanie, Rusia, Franta, Germania sau China – au tendinta de a arata acest lucru, prin cladiri care reprezinta adevarate complexe imobiliare. [/sws_pullquote_right]
Ambasadele, mai ales cele aflate in centrul unui oras, au tendinta de a fi localizate in cladiri valoroase si evident mult mai scumpe decat alte locatii mai putin vizibile. Costul si disponibilitatea sunt elemente importante atunci cand vine vorba despre decizia unei tari, legata de plasarea ambasadei sale.
Tarile bogate trebuie insa sa investeasca mai mult in sistemul de securitate al cladirii care poate fi tinta unor violente (tara gazda raspunde numai de securitatea din jurul ambasadei, nu si de cea din interiorul cladirii) si in plus, sa asigure cazare pentru personalul ambasadei. In final, tarile cu legaturi stranse intre ele, sau cele care doresc sa mentina un climat pasnic intre ele, vor face eforturi pentru a realiza aliante politice vizibile, amplasandu-si ambasadele in zone importante din capitalele mondiale.
[highlights color=”red”]Cand ambasadele se muta[/highlights]
Din cand in cand, tarile decide sa isi mute ambasadele, in cautarea unei locatii mai sigure sau mai remarcabile, iar atunci cand fac asta, ele vand sediul pe care il detin la acel moment fie unei persoane private, fie statului gazda. O astfel de vanzare nu este ceva facil, atunci cand este implicat un complex imobiliar in valoare de 750 milioane de dolari, iar in cazurile cele mai nefericite, tarile nu isi recupereaza investitia. Alta tendinta la moda este ca natiunile sa isi imparta ambasadele, cum ar fi cazul Frantei si Germaniei in Bangladesh.
Majoritatea tarilor gazduiesc peste 200 de ambasade si chiar si mai multe consulate (pentru care procesul imobiliar este aproape identic cu cel al ambasadelor), pe care le poti localiza de fiecare data cand ai nevoie de o viza.
Add Comment