marrakech
Foto: kasto
Africa

10 lucruri de făcut și văzut în Marrakech, orașul roșu al Marocului

Dacă ai fost într-un circuit în Maroc – știi, clasicul circuit – în care să fi văzut principalele orașe ale țării (cele 4 capitale imperiale – Marrakech, Meknes, Fez și Rabat – plus Casablanca și Rabat), oare în care dintre ele te-ai reîntoarce pentru, să zicem, un city-break în care să continui să-i explorezi locurile frumoase? Recunosc că, dacă ar fi să dau un răspuns la întrebarea asta, aș spune, pe loc, Marrakech.

marrakech
Marrakech, un oraș fascinant

Și nu doar pentru că atunci când aud Marrakech îmi răsună pe loc în urechi melodiile cu titlul exoticului oraș marocan, lansate pe la începutul anilor 80 de Goombay Dance Band, Cappucino și BZN, ci pentru că această localitate, despre care se spune că este capitala distracției în Maroc (așa cum, de pildă, Meknes e capitala religioasă, sau Casablanca e capitala economică), a fost cea în care am simțit un vibe aparte.

piata Djemaa El Fna
medina din Marrakech
marrakech
souk marrakech
Moscheea Koutoubia
piata Djemaa El Fna
Palatul Bahia

Nu știu dacă acest vibe a plecat de la momentul în care am intrat în oraș și am văzut clădirile stacojii răsfirate printre numeroșii palmieri, dar cert e că în clipele în care savuram un ceai cu mentă de la etajul unei cafenele, acordându-mă la nebunia Pieței Djemaa el Fna, care mi se desfășura sub priviri cu tot ce avea mai dihai, am știut că va trebui să mă reîntorc cândva în Marrakech, pentru că aici e cutia cu comori a lui Alladin.

Marrakech, orașul cu palmieri de netăiat

Și asta chiar dacă unii istorici consideră că numele orașului provine de la cuvintele arabe murra kish, care s-ar traduce prin „traversează repede”. Cum Allah să traversezi repede o asemenea minunăție? Fraza ar fi apărut pentru a-i atenționa pe cei care călătoreau în Maroc să nu zăbovească prea mult într-un oraș plin de hoți și animale sălbatice. O altă teorie, mai drăguță, susține că Marrakech vine de la sintagma berberă murr akush, care înseamnă „tărâmul lui Dumnezeu”.

palmieri marrakech
Palmieri și cămile – o imagine comună în Marrakech / Foto: Mohamed Imzilen

De altfel, în Marrakech (ca, de altfel, în întregul Maroc) se vorbesc trei limbi: araba, franceza și amazigh. La începutul secolului 20, francezii au ocupat Marocul și și-au impus limba vorbită azi de mulți dintre locuitorii țării, iar amazigh este un dialect berber, vorbit de către marocanii ce fac parte din rândurile acestei populații.

Și ca să mă reîntorc la palmierii ce se arată privirii la fiecare pas, trebuie să știi că există un motiv pentru numărul lor ridicat: în Marrakech există o lege care interzice tăierea palmierilor, amenda fiind uriașă (undeva la 500 euro pentru fiecare palmier tăiat). De aceea, e posibil să ai surpriza ca, mergând pe o stradă din Marrakech să vezi un palmier fix în mijlocul ei și să te întrebi dacă nu cumva ai ajuns la… Caracal.

De ce e numit Marrakech „orașul roșu”

Marrakech e supranumit „orașul roșu” datorită culorii zidurilor de apărare ce-l înconjoară (aflate sub patronaj UNESCO) și a tuturor construcțiilor din perimetrul lui, care sunt de o nuanță ocru-stacojie încă de pe vremea în care îl stăpâneau almohazii.

marrakech red city
Marrakech, orașul roșu / Foto: AarStudio

Ca să aflăm un pic despre istorie Marrakechului, trebuie să menționez că orașul a dat cândva numele imperiului a cărui capitală a fost. Așezarea a fost fondată la jumătatea secolului 11 de către Yūsuf ibn Tāshufīn, din dinastia Almoravizilor și a servit drept capitală almoravidă până în 1147, când a căzut în mâinile almohazilor. În 1269 a trecut sub controlul marinizilor, care au mutat capitala la Fez. În secolul 16, Marrakech a înflorit sub conducerea celor din dinastia Saadi, după care în oraș s-au perindat alawiții, care l-au folosit drept avanpost militar.

În 1912, Marrakech a fost capturat de liderul religios Aḥmad al-Ḥībah, care în cele din urmă a fost învins și alungat de forțele franceze conduse de colonelul Mangin. Sub protectorat francez (1912-1956), Marrakech a fost administrat de familia Glaoui.

Tradiția clădirilor roșii s-a păstrat în Marrakech de-a lungul secolelor, iar astăzi nu prea vezi construcții vopsite în altă culoare (eu unul nu am remarcat vreuna). Mai mult, în Marrakechul vechi nu vei vedea clădiri înalte, legea din acest oraș cu aproape un milion de locuitori spunând că nu ai voie să construiești o casă mai înaltă ca un palmier.

Dar, ca să n-o mai lungim prea mult, hai să vedem ce să faci și ce să vezi în Marrakech, mai exact care ar fi principalele obiective turistice ale fascinantului oraș marocan:

Bazarurile din medina

souk marrakech
O plimbare prin souk-ul din Marrakech

Un alt lucru care se spune despre Marrakech este că orașul adăpostește peste 40.000 de meșteșugari. Nu știu dacă pe toți îi găsești în bazarurile orașului, dar în orice caz, străbătând aleile înguste ale acestor souk-uri îi vei vedea în toată splendoarea lor: efervescenți, pitorești, agitați, gata oricând să se târguiască și pentru o bucățică de pânză sau 10 grame de condiment.

Souk-ul din Marrakech
Souk-ul din Marrakech / Foto: Canva Photos

Pentru că, la urma-urmei, una dintre esențele și activitățile de bază din orice souk este negocierea. În Marrakech ai un bazar de pantofi și papuci, unul de obiecte de alamă, altul de fierărie, altul de obiecte de piele, altul de lână, altul de condimente și parfumuri și tot așa, important e să ai timp, picioare bune, bani și nervi pentru a negocia. Negocierea e o artă pe care nu o poți dobândi, însiși și perfecționa mai bine ca într-un souk.

Piața Djemaa El Fna

piata Djemaa El Fna
Fabuloasa piață Djema El Fnaa / Foto: inigofotografia

Nimic nu se poate compara cu această piață din Marrakech. După ce umbli haotic prin labirinturile bazarului, la un moment dat inevitabil vei nimeri pe una dintre ieșirile care dau în Djemaa El Fna (sau Jemaa el-Fnaa, cum am mai văzut-o scrisă), simbolul orașului și unul dintre cele mai interesante spații culturale ale lumii.

Piața este înconjurată de restaurante, standuri și clădiri publice, în mijlocul ei aflându-se alte alte standuri și tarabe, aici desfășurându-se tot felul de activități comerciale și de divertisment. Vei întâlni vânzători de mâncare stradală (unele preparate se pot lesne încadra în normele emisiunii Bizarre Foods), tatuatori cu henna, ghicitori, poeți, muzicieni berberi, îmblânzitori de șerpi, dansatori Gnaoua, jucători de senthir și lista ar putea continua, fiind descrisă încă de acum sute de ani de către barzii care traversau teritoriile berbere.

Parcă tot Marocul e adunat în acest haos de senzație, în care te scufunzi fascinat, rotindu-te de câteva ori până obosești și cauți un loc la înălțime de unde să savurezi un ceai de mentă, privind în continuare cu nesaț la agitația din această piață menționată pentru întâia oară sub numele Djemaa El Fna în secolul 17, în cronicile lui as-Sa’idi, un istoric din Africa Occidentală, dar care a fost întemeiată cu circa o mie de ani în urmă.

Recomandarea este să ajungi înainte de apusul soarelui și să prinzi orele de seară, atunci când totul se amplifică. Atenție la fotografii, deoarece e posibil ca îmblânzitorii de șerpi sau cei care poartă după ei animale să te hărțuiască pentru că nu vrei să le dai bani.

Mormintele saadiene

mormintele saadiene
Mormintele saadiene / Foto: GoodLifeStudio

Puternica dinastie Saadi a coincis cu apogeul orașului Marrakech, la sfârșitul secolului 16. Membrii de marcă ai dinastiei se odihnesc astăzi în somptuosul mausoleu zidit din complexul aflat pe latura sudică a moscheei Kasbah.

Mormintele saadiene datează din perioada lui Ahmad al-Mansur (1549-1603) și au rămas în uitare vreme de aproape 300 de ani, mai exact până în al doilea deceniu al secolului 20, când au fost descoperite în urma unui survol aerian. 66 de persoane au fost îngropate în cele trei camere, incluzându-l pe al-Mansur, pe fiul și nepotul său, care se află în sala principală, cu 12 coloane.

Mormintele sunt din marmură de Carrara, decorate cu mozaicuri zellige pe podele și pe pereții inferiori. Ia în calcul că în momentul în care ajungi e posibil să dai peste cozi lungi (cel puțin, așa erau înainte de pandemie), iar dacă temperaturile sunt ridicate… vizitarea mormintelor devine ușor apăsătoare.

Palatul Bahia

Palatul Bahia
Palatul Bahia / Foto: Andrey Khrobostov

Bahia înseamnă strălucire în limba arabă și nimic nu poate fi mai semnificativ pentru această operă de artă, poate cea mai frumoasă construcție din Marrakech, una nu doar extrem de bine conservată ci și foarte interesantă. Palatul Bahia a fost construit între 1866 și 1867 de către Si Moussa, mare vizir al sultanului Muhammad ibn Abd al-Rahman.

Palatul se întinde pe o suprafață de 8000 mp în mijlocul medinei din Marrakech și are nu mai puțin de 150 de camere, inclusiv o zonă imensă de harem situată lângă Curtea de Onoare (vizirul a avut „doar” patru neveste și 24 de concubine, fiecare dintre neveste beneficia de un apartament identic ca mărime). În timpul protectoratului francez, palatul fost folosit pentru cazarea Rezidentului General, iar astăzi este un muzeu deschis publicului, găzduind multe evenimente culturale importante, precum Bienala Marrakechului.

Complexul abundă în elemente decorative specifice, de la tavane de fag la marmura albă, zăbrele elaborate, faianță zellige multicolorată, sticlă pictată și grădini bogate în iasomie, hibiscus, lămâi și banani. În jurul palatului vei sesiza școala/moscheea construită special pentru numeroșii fii și fiice ai vizirului Ba Ahmed. Ocazional, regele Mohammed al VI-lea locuiește în Palatul Bahia, ocupând o zonă care nu este deschisă publicului.

Grădina Majorelle și Muzeul Yves Saint Laurent

Gradina Majorelle
Gradina Majorelle / Foto: Andrey Khrobostov

Pictorul francez Jacques Majorelle a amenajat această grădină în anii 20 ai secolului trecut. Piscine de marmură, alei ridicate, banani, crânguri de bambus, palmieri, flori de bougainvillea și multe alte minunății într-un ansamblu colorat și „viu”, lucru deloc surprinzător, având în vedere că este opera unui pictor. Despre care s-a spus că frumusețea grădinii sale i-a precedat frumusețea tablourilor. Și care a pus în prim-plan apa în acest colț de rai pe care l-a dotat cu canale, eleștee și fântâni.

După ani în care Grădina Majorelle a intrat în paragină, designerul francez (născut în Algeria) Yves Saint Laurent a salvat acest paradis ce se întinde pe o suprafață de 2,5 hectare, cumpărându-l în 1962 împreună cu partenerul său, Pierre Bergé și constatând cu uimire că Jardin Majorelle fusese transformat în hotel. Cei doi nu doar că au achiziționat locul, dar au hotărât să se mute aici și să locuiască în Villa Oasis din interior. Astăzi, o placă memorială cinstește amintirea lui YSL, care a murit în anul 2008 din cauza unui cancer cerebral.

Muzeul Yves Saint Laurent
Muzeul Yves Saint Laurent / Foto: archdaily.com

În apropierea grădinilor Majorelle a fost inaugurat în toamna anului 2017 Muzeul Yves Saint Laurent, care găzduiește colecții importante din patrimoniul Fundației Bergé, cu un total de peste 5000 de piese de îmbrăcăminte și peste 15.000 de accesorii realizate de celebrul designer, laolaltă cu mii de schițe și alte obiecte ce i-au aparținut. Colecția permanentă rotește 50 de exponate superbe, între care rochia Mondrian, „Le Smoking”, sacoul safari și haina-bob de mazăre.

Moscheea Koutoubia

Moscheea Koutoubia
Moscheea Koutoubia

Moscheea Koutoubia e cea mai înaltă construcție din Marrakech, motiv pentru care, cu ai săi 70 de metri, este vizibilă din orice parte a orașului. O legendă locală spune că atunci când a fost construită moscheea, muezinul (cel care cheamă oamenii la rugăciune) trebuia să fie orb, fiindcă minaretul era atât de înalt încât din vârful lui se vedea în haremul sultanului. Moscheea a fost ridicată în anul 1162 și este cea mai de seamă realizare a arhitecturii almohade. Intrarea celor care nu sunt musulmani nu este permisă în moschee, prin urmare aceasta poate fi admirată doar la exterior.

Palatul Badi

Palatul Badi
Palatul Badi / Foto: Canva Photos

Ruinele mărețului palat de altădată al lui Ahmad Al-Mansour, cel mai falnic conducător din dinastia Saadi (secolul 16), creează cel mai interesant „colț” al zonei kasbahului din Marrakech. Sultanul construise un palat opulent, cu pavilioane superbe, ce înconjurau o grădină enormă, ai cărei palmieri se reflectau în imensul eleșteu. Totul a fost distrus, însă, după moartea lui, dar astăzi încă putem admira podelele cu mozaicuri de faianță, pavilioanele în ruină și zidurile de apărare, de pe ale căror metereze, pe care berzele și-au făcut cuiburi, poți face câteva fotografii excelente ale medinei.

După ce vizitezi Palatul Badi, fă o vizită și în Mellah, vechiul cartier evreiesc din Marrakech, întemeiat în secolul 16 și populat în prezent aproape numai de musulmani (doar câteva zeci de familii de evrei au mai rămas în Marrakech). Micuța sinagogă de aici a fost restaurată și, cei interesați, pot vizita vastul cimitir evreiesc din apropiere.

Școala islamică Ben Youssef

Medersa Ben Youssef
Medersa Ben Youssef / Foto: Canva Photos

Construită în 1565 de către saadiani, Medersa (madrassa înseamnă școală islamică) lui Ben Youssef este cea mai mare facultate teologică din Maroc. Camerele ei (asemănătoare cu niște… celule) puteau adăposti cândva până la 900 de studenți. Ele sunt grupate în jurul unor curți interioare de dimensiuni reduse, în cel mai pur stil arhitectonic islamic, curtea principală fiind destul de spațioasă.

Faianța „glazurată”, tipic marocană (zellige) , stalactitele ce atârnă din tavane, detaliile de lemn de cedru, inscripțiile utilizate pe post de decorațiuni, ce se pot observa de-a lungul curții interioare, fac din Medersa una dintre cele mai frumoase clădiri din Maroc și, totodată, o atracție turistică de neratat.

Grădinile Menara

Grădinile Manara
Grădinile Manara

Această grădină imensă a fost cândva un refugiu pentru sultanii care au stăpânit Marrakechul (a fost amenajată încă din secolul 12), în prezent fiind o oază de liniște și relaxare în inima orașului. Este locul favorit al celor care vor să scape de agitația cotidiană pentru a-și rezerva câteva momente de pace în mijlocul unui peisaj în care livezile de măslini sunt elementul principal.

Pentru turiști, însă, principalul element de atracție în Grădina Menara este imensa piscină, cu pavilionul aferent, construită în secolul 19, de pe marginea căreia poți face fotografii cu lanțul munților Atlas care se reflectă în apă, în zilele senine.

Medina din Marrakech

medina din Marrakech
În medina din Marrakech

Am lăsat la urmă medina – centru vechi al orașului, cel aflat între zidurile cetății – pentru a încheia cumva „rotund” această incursiune prin Marrakech. Orice medina arabă are farmecul ei, iar cea a „orașului roșu” nu face excepție, cu ale ei străduțe înguste și întortocheate și cu magazinele pline de șarm și savoare.

riad marrakech
Interiorul unui riad din Marrakech / Foto: Andrey Khrobostov

Medina este și locul în care, dacă vrei, e cel mai indicat să te cazezi într-un riad, casa tradițional marocană, care are o curte interioară și ale cărei ferestre dau către un atrium central, cu apartamente decorate în cea mai pură tradiție islamică. Riadurile sunt locuri speciale în care vei simți pe deplin atmosfera marocană, unele dintre acestea mergând până la a oferi un confort de 5 stele, în care autenticitatea e dusă la cote maxime. De asemenea, câteva dintre riadurile din medina au fost renovate și transformate în muzee.

Bab Agnaou gate
Poarta Bab Agnaou, de intrare în medina / Foto: RudofT

Iar dacă vii din afara orașului și vrei să intri în medina, cea mai bună variantă este să o faci prin poarta Bab Agnaou, istorica intrare în kasbah, care te va întâmpina cu frumoasele-i ornamente ce radiază din zidul de calcar în care sunt săpate.

Citește și: Călătorie în Maroc – Casablanca, orașul alb

About the author

TukTuk guy

Urcă în TukTuk! Oriunde te duc!

Add Comment

Click here to post a comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

fashiondays.ro

Urmărește-ne pe Facebook!